Nu se spune degeaba că importantă este călătoria, mai mult decât destinația. Și când haltele sunt formate din o noapte în Pisa, un prânz în Genova, drumeții în Cinque Terre, o seară în La Spezia Centrale, o cafea în Ventimiglia, ce mai contează că drumul către și de la Nisa a durat 4 zile? Asta fără a pune la socoteală zborul RyanAir Constanța-Pisa și retur.
Am ajuns în Pisa. A treia sau a patra oară, nu mai țin minte, de fiecare dată pe fugă. Era seara destul de târziu, așa că am mers în oraș și am petrecut noaptea acolo. Desigur că am ieșit în oraș și am constat cu plăcere că oamenii chiar se distrează. Am dansat, m-am mai plimbat și m-am dus să mă culc. A doua zi m-am trezit, fără grabă și am luat un tren către La Spezia Centrale. Și de acolo către Riomaggiore, Cinque Terre, unde am stat 2 nopți.
Tren Pisa – la Spezia Centrale: aproape din oră în oră, 10 euro/călătoria care durează tot o oră. Foarte convenabil. Inter City: perfect.
Oprire de 2 nopți în Cinque Terre
Spre Cinque Terre: foarte multe trenuri, o călătorie costă în jur de 2,30 euro. M-am bucurat enorm de oprirea din Cinque Terre, am văzut de Riomaggiore în liniște, am făcut drumeții care m-au purtat în toate satele, am admirat Corniglia de sus, Manarola pe înserat, am ajuns de două ori în Vernazza și am văzut festivalul Corpus Christi din Monterosso al Mare. Am scris multe articole, le găsiți în categoria Cinque Terre.
Tren IC La Spezia Centrale – Nisa, cu oprire în Genova
În cea de-a 3-a dimineață a călătoriei am plecat spre Nisa. Tren către La Spezia Centrale, deoarece trenul Intercity cu care am mers către Genova nu oprea în Levante, altfel era mai simplu să nu mă întorc. Din La Spezia Centrale tren către Genova. Aici am avut o escală de aproximativ 3 ore în care m-am plimbat un pic prin oraș. Faptul că aveam un bagaj mic a fost nemaipomenit, nu am pierdut timpul cu lăsarea lui la bagaje de mână, pur și simplu l-am cărat după mine. Doream să văd ceva din oraș!
Am luat-o de la gară pe jos – desigur, era în centru și m-am plimbat un pic prin oraș, m-am oprit și undeva să mănânc.
Dar înainte să mă aventurez în oraș am luat bilet pentru Ventimiglia. În Ventimiglia alt bilet, pentru Nisa, deoarece am mai schimbat o dată trenul la graniță. Senzația când te urci într-un tren Cote d’Azur: neprețuită. Dar aproape tot drumul a fost senzațional: multe tuneluri internimabile, dar și priveliști superbe cu marea, trebuie neapărat să stați pe partea stângă pentru a vă bucura de spectacol.
O săptămână la Nisa
La Nisa am stat o săptămână, stat este un fel de a spune, am vizitat Eze, Monaco, Grasse, Saint Jean Cap Ferrat, Nisa în sine, am luat plajele la rând. A fost o vacanță minunată. Căreia desigur că i-am dediat o categorie, Coasta de Azur, cu articole despre toate coclaurile pe unde am umblat.
Nisa-Ventimiglia
La plecare din Nisa am luat un tren până la Ventimiglia și de acolo primul către La Spezia Centrale: era un tren regional.
Escală în Ventimiglia
Până la tren: încă 2 sau 3 ore pauză, așa că m-am plimbat până la mare, după m-am întors și am stat la o cafea, o plăcintă.
Regionale Ventimiglia – La Spezia Centrale
Deci adio confort, liniște, era destul de murdar, mulți emigranți, unii chiar arătau dubios. Am ocupat un cupeu cu 4 locuri și nimeni nu s-a așezat în jur, lumea m-a lăsat în pace chiar nu am avut probleme. Erau multe locuri libere.
Am schimbat la Savona, ca toată lumea de altfel. Foarte puțin timp între trenuri, 7 minute, dar erau unul lângă celălalt și s-a anunțat tare.
Ce mi-a plăcut dar m-a și obosit: oprea în FIECARE stație. Așa am văzut cât de aproape este Portofino, Sanremo, etc. Păreau atât de tangibile așa, din tren. Mi-am întipărit în minte fiecare detaliu.
O noapte în La Spezia Centrale
Ajunsă în La Spezia m-am cazat și iar am ieșit în oraș, era cam pustiu. Înainte să mă cazez am stat cu un grup de tineri asiatici și le-am dat sfaturi de cum să facă în Cinque Terre, le-am arătat poze. Asta pentru că cei la care ne luasem cazare au și o pizzerie – Bella Napoli și acolo aștepți până când te duce cineva acolo unde stai, au mai multe camere în diferite locuri din oraș, aproape de pizzerie desigur. Mi-a plăcut locul, m-aș întoarce. Ne-au oferit câte ceva din partea casei cât am așteptat iar a doua zi de dimineață am avut un mic dejun delicios. Supă plimbare am dormit neîntoarsă.
A doua zi tren către Pisa, autobuz la aeroport, avion către Constanța Kogălniceanu.
Drum Pisa – București
Dacă vă întrebați cât de obositor a fost recunosc că a fost foarte obositor drumul de întoarcere. Chiar m-am gândit de câteva ori ce a fost în capul meu cu un asemenea traseu. Dar de fapt doream să călătoresc cu trenul în Europa, tocmai ce hotărâsem să îmi deschid blog și aveam un jurnal (scris de mână, nu electronic), mi-am notat impresii. Aveam așa, o viziune cu mine scriind la fereastra unul tren trecând prin destinații, vieți, povești. Chiar povești, realitatea s-a dovedit a nu fi prea romantică, mai ales la întoarcere cu muzica ciudată ascultată tare de câțiva vecini de compartiment în trenul Regionale. Cât sunt eu de curajoasă aveau niște fețe de infractori că nu am îndrăznit să le spun nimic. Dar erau liniștitți probabil veneau de la muncă grea păreau navetiști.
A și nu s-a terminat aici: ajunsă în Constanța, că de acolo am avut zborul, am condus până în București, unde am julit (iar) mașina în parcare. Am plâns de necaz, abia fusese reparată, îmi era și rușine să mă duc la muncă (era mașina de serviciu).
Prețuri bilete de tren: euro
Pisa Centrale – La Spezia Centrale: 10
Riomaggiore – La Spezia Centrale: 2,30
La Spezia Centrale – Genova: 15
Genova – Ventimiglia: 19
Ventimiglia – Nice: 6,40
Nice – Ventimiglia: 7
Ventimiglia – La Spezia Centrale: 19
La Spezia Centrale – Pisa Centrale: 10
Am verificat azi pe siteul Trenitalia prețurile și sunt neschimbate la ruta La Spezia Centrale – Ventimiglia, respectiv 18,20 euro cu trenul Regionale și 27 cu Intercity. Iar Pisa – La Spezia Centrale 7,30 euro Regionale și Freciabianca 9 euro sau 14 în funcție de oră.
M-am gândit de câteva ori că ar fi fost mult mai comod să iau la întoarcere biletul de avion direct din Nisa, mai scump nu ar fi fost cu siguranță, dar nu aveam în Constanța, unde lăsasem mașina. Dar pe de altă parte …. am văzut mai multe fețe ale unei călătorii, am adunat experiență, am dobândit tărie. Știu că nimic nu este întâmplător și cred că această călătorie, făcută singură, precum și altele, m-au pregătit pentru marea aventură din Asia, unde mi-a fost destul dacă nu foarte ușor.
Dar categoric în această călătorie drumul a fost important… la fel de important ca și destinația.
După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.