Hai-hui seara prin Bangkok: cât de sigur este pentru o fată singură?

Bangkok Thailanda

tot 625

Noaptea Bangkok-ul este magic: ca multe alte orașe din Asia odată cu lăsarea serii parcă se trezește din toropeală și ritmul vieții este cu mult mai trepidant. Totul se petrece în viteză… Dar asta nu peste tot, ci în anumite zone. În cartierele liniștite localnicii stau în fața casei și servesc masa, sau vorbesc cu vecinii, se relaxează după încă o zi istovitoare, copii zburdă printre acareturi, iar pe alte străduțe, care cu numai câteva ore înainte gemeau de lume singurele mărturii ale forfotei de peste zi sunt doar câteva doamne care fac curățenie. Pentru că Bangkok-ul, acum, este un oraș cu mult mai curat decât ne-am gândi. Și mai sigur.

În cele câteva nopți – 4- petrecute în această capitală fermecătoare nu am putut să mă retrag devreme m-am bucurat un pic de oraș dar sunt încă multe de văzut/făcut. În prima noapte am umblat prin cluburile din oraș, iar a doua noapte prin cluburile din Khaosan, dar nu singură ci cu o gașcă cu care m-am întâlnit chiar din prima zi. Dar eu mă retrăgeam la un moment dat la somn, eram singura, restul lumii stătea până dimineața pe străzi. După o anumită limită – de băutură – nu mai aveai cu cine să te înțelegi iar dimineața m-am bucurat să colind singură prin oraș, după cum povesteam în articolele trecute.
Dar în două seri am colindat singură prin câteva cotloane ale orașului, chiar după lăsarea serii, asta pentru că nu mă înduram să nu văd cât mai multe, mă mâna curiozitatea din urmă.

Cartierul Chinezesc

În seara zilei în care m-am plimbat pe la templele Wat Pho, Wat Arun și Palatul Regal spuneam că am luat-o spre Cartierul Chinezesc imediat ce am terminat cu vizitatul obiectivelor. Și bine am făcut. Am văzut undeva mulți localnici la un restaurant stradal, așa că am luat și eu ceva de acolo, ce am reușit să înțeleg din ce aveau că nici ei nu vorbeau engleza, dar am reușit prin semne să iau ceva comestibil și foarte bun mai ales că îmi era foarte foame, am și mâncat tot, cei din jur păreau încântați că îmi place, îmi făcuseră loc, nu m-a deranjat nimeni cu nimic.

tot 584

20140916_184051

20140916_184058
Am luat-o mai departe și tocmai când regretam că toate magazinele păreau închise, am ajuns în zona cea mai animată, unde desigur nu am rezistat să nu iau diferite mici tratații: aici niște pește, dincolo iar fructe, sucuri, etc. Am băut și două beri. Oricum la umezeala și căldura din atmosferă totul ieșea din piele instant.
Aici am găsit și un supermarket de unde mi-am cumpărat câteva lucruri și singurul bancomat fără taxă din Bangkok peste care am dat: în Thailanda la fiecare extragere plătești o taxă, care la unele bănci este destul de mare, de aceea este ideal să extragi de cât mai puține ori.
De la un magazin cu obișnuitele lucruri chinezești am reușit să cumpăr și o rochiță pentru o nepoată și o bluză pentru mine, culmea erau mai ieftine decât în Hong Kong. De aceea spuneam în articolul despre Ce să împachetezi în Asia că dacă aș mai face o excursie lungă aș lua puține bagaje și aș trimite pachete acasă, din când în când. De fapt cred că aș trimite de la început din Bangkok, aici există orice am văzut la vânzare prin Asia și până ajunge pachetul ajung și eu să fac cadouri apropiaților.
Și am continuat plimbarea. Ce mi-a plăcut în aceste locuri este că lumea te lăsa în pace. Oamenii îşi vedeau de ale lor, nu încerca nimeni să îmi vândă ceva.


Continuând spre alt cartier, am văzut eu o scurtătură pe hartă, am dat de locuri și străzi pustii. Aveam impresia că este pustiu de tot, că este ora 1 noaptea şi am rămas singură pe străzi, destul de întunecat pe alocuri și dintr-o dată găseam o altă zonă animată, în care totul arăta de parcă seara abia începea: parcă sunt oaze care răsar din întuneric. Am avut un sentiment ciudat, pentru că spectacolul s-a repetat. Străzi pustii, niciun zgomot, întuneric și dintr-o dată lumină, forfotă, restaurante care nu făceau față avalanșei de mușterii, cumpărături, etc.

tot 655

tot 665

La Tip Samai era coada ca intotdeauna: este unul dintre cele mai faimoase Restaurante Pad Thai din Bangkok

tot 675

tot 673

tot 669

Și iar prin locuri pustii…

tot 678

tot 681

tot 683

tot 687

tot 692

tot 693
Am ajuns în aproximativ o oră și jumătate pe Khaosan, deoarece mă tot opream să fac poze, să mă uit la lume, am mai luat câte ceva. Chiar unii oameni se uitau ciudat că mi-am făcut desigur mereu poze cu timerul de la aparat, punându-l unde găseam un reper care mă inspira. Dar evident am ajuns acasă cu aparat cu tot, deci nu se fură ca în codru, sau repet, sunt eu foarte norocoasă.
A fost interesantă plimbarea, am avut adrenalină un pic, desigur, este o mică teamă de necunoscut, dar am ajuns cu bine pe Khaosan, unde petrecerea durează până dimineața.

Khaosan Road

tot 697

tot 257
A doua zi în care m-am plimbat singură am luat o altă zonă a Bangkok-ului, după ce am vizitat Baiyoke și m-am despărțit de Markus am mers în Siam Paragon, în Siam Center și în alte Malluri din zonă iar ulterior pe jos până pe Khaosan Road, cu o mică excepție, am luat un autobuz două sau 3 stații la un moment dat, să ies din zona Mallurilor.
Peste tot liniște, am ajuns într-o zonă cu multe piețe unde tot am încercat să ajung dar normal că strângeau totul când am reușit în final. Dar m-am mai învârtit în zonă, am găsit o piață animată de unde am luat multe fructe și desigur pește, pad thai, etc. Și iar în Khaosan Road, unde m-am plimbat pentru ultima oară înainte de a pleca spre casă, după mai mult de 2 luni pe drumuri. Nu îmi vine să cred că timpul a zburat atât de repede, dar mi-am îndeplinit visul de a avea o vacanță mai lungă de două săptămâni, doream mult să plec și să întorc peste două luni, să văd cum este. A fost frumos, dar tot repede a trecut, însă mi-am dovedit încă o dată că dacă îți dorești ceva suficient de tare și iei atitudine, acționezi în vederea atingerii obiectivului propus, acesta se și realizează.

tot 933

tot 936

tot 938

tot 943

tot 940

tot 945
Și iar pe Khaosan Road

tot 949

tot 960

În concluzie Bangkok-ul este sigur. Poveștile înspăimântătoare sunt cred că de domeniul trecutului, dacă or fi fost vreodată așa. Nu spun că nu se poate întâmpla nimic rău: asta se poate oriunde, inclusiv la colț de stradă aproape de casă, baruri, cluburi dubioase se poate să fie și prin București. Dar am descoperit un Bangkok cu mult mai liniștit decât mă așteptam și cu mult mai sigur și mai curat.

După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.

3 thoughts on “Hai-hui seara prin Bangkok: cât de sigur este pentru o fată singură?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *