Orheiul vechi: satul Butuceni, mănăstirea rupestră, trasee, stepă, peisaje pitorești

Republica Moldova

Butuceni Orheiul Vechi 40

Puține locuri au farmecul pe care l-am regăsit în Orheiul Vechi, capitala pensiunilor agro-turistice din Republica Moldova, un complex de monumente istorice pe defileul râului Răut. Rezervația cultural-naturală și peisagistică este pe lista de candidați pentru a fi inclusă în patrimoniul UNESCO. Aici a fost acum milioane de ani Marea Sarmatică și dealurile calcaroase formează un peisaj puțin obișnuit pentru relieful din zonă, iar poveștile, legendele, satele pitorești care și-au păstrat farmecul tradițional îmbie la odihnă, bucurie, întoarcere în trecut, îți stimulează cumva curiozitatea de a pune mâna pe o carte de istorie, sau și mai bine, de a face câteva drumeții și a afla poveștile din gura bătrânilor.

În zonă sunt cunoscute în jur de 350 de complexe rupestre, în jur de 100 fiind încăperi săpate de oameni pentru a crea lăcașuri călugărești, iar 250 grote carstice formate de procese naturale, dar folosite de oameni pentru apărare sau adăpost. Unele dintre peșterile săpate în stânci au chiar și 2000 de ani vechime.
Locul atrage multă lume, de la cei care caută experiențe mai eterice – se crede că există un centru energetic deosebit la alpiniști, care vin în număr mare, aici având loc și anumite întruniri.
Se pot face multe drumeții, vara au loc diferite festivaluri.

Se pot vizita satele Trebujeni și Butuceni, mănastiri rupestre, galerii, sau peşteri săpate în stîncile calcaroase, o cruce de piatra din sec XVIII, un muzeu într-o asă țărănească, Biserica Sfânta Maria, ruinele băilor orientale – în satul Trebujeni, fortificații medievale și chiar ruinele unei cetăți dacice.

Când am ajuns în satul Butuceni era o mare sărbătoare: Festivalul Vinului și desigur mulți turiști, dar cu toate acestea nu era alterat calmult și frumusețea acestui loc, în care mi-ar plăcea să petrec o săptămână făcând drumeții, vorbind cu oamenii, vizitând și desigur gustând bucatele tradiționale. Este situat la 47 de km de Chișinău înspre nord și 18 km de Orhei.

Plimbare în pitorescul sat Butuceni

Am admirat câteva gospodării țărănești, casele pictate în albastru – albastrul de Butuceni este faimos, am băut apă dintr-una din fântânile întâlnite în cale, deosebit de dulce și răcoroasă, ne-am întâlnit și cu un alai mic de nuntă. Notă discordantă pe ulița satului a făcut o mașină destul de mare, în rest toată lumea parcurgea drumul pe jos din parcarea situată la intrarea în sat.
Tot satul era în sărbătoare, mulți fiind veniți din Chișinău, erau chiar multe curse gratuite pentru doritori.
Câțiva copii îți preparau suc din strugurii expuși la discreție: am mâncat și noi desigur câțiva ciorchini cât ne-am uitat la ce era de vânzare la iarmaroc.

Butuceni Orheiul Vechi 4

Butuceni Orheiul Vechi 6

Pensiunea agroturistică Butuceni

Aici am servit masa de prânz, locul arată precum o gospodărie țărănească și chiar dacă nu vă și cazați aici, un prânz sau cină recomand. Preparatele au fost extrem de gustoase: nu am crezut și nici nu m-aș fi gândit că o ciorbă de fasole cu fidea poate fi atât de bună. Ulterior am avut mânare din carne la cuptor și cartofi cu mult ulei și murături, preparate simple deci, dar atât de gustoase. Și vin: alb și roșu. Totul înecat în smântână, foarte gustoasă și pâine pe vatră.
Aici este și expoziție de vechi obiecte din gospodăriile țărănești.

Butuceni Orheiul Vechi 20 Pensiune
La masa in curte
Butuceni Orheiul Vechi 23 Pensiune
Foarte gustos

Butuceni Orheiul Vechi 22 Pensiune

Muzeu – casă țărănească din secolul XIX

După masă am vizitat acest loc, unde am admirat cum arăta o gospodărie din acele vremuri, am aflat că familiile erau numeroase, 12-13 copii și că seara se strângeau pe prispă, unde ascultau poveștile bătrânilor. Cred că era magic.

Mănăstirea rupestră Butuceni

De la muzeu am urcat treptele pentru a ajunge la mănăstirea rupestră, amplasată pe un promontoriu pe malul abrupt al Răutului.Se coboară câteva scări pentru a ajunge înăuntru, biserica în sine este micuță, este și un mic magazin de unde puteți lua lumânări, iconițe și alte obiecte bisericești și există și o fereastră naturală, o ieșire către peisajul nefiresc de frumos al văii.
Totodată aici se pot vizita cele 12 chilii care adăposteau tot atâția călugări, când am văzut încăperile mi-am dat seama cât de grea era viața aici.

Crucea din piatră, sec XVIII – o legenda spune că are efecte tămăduitoare pentru suflet și dacă o atingi și o înconjori de 3 ori ți se îndeplinesc dorințele.

Butuceni Orheiul Vechi 46

Am ajuns și la biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Istoria Orheiului Vechi

Sunt urme că aici a existat civilizație de mii de ani, există și un ceas solar, format din blocuri de piatră mai vechi decât Stonehenge se crede, dar pentru că deocamdată tehnica nu permite să se aducă la lumină și să fie conservat ce este dedesubt, după ce s-a făcut o constatare, acum câțiva ani locul a fost acoperit la loc și se așteaptă să se dezgropat când vor fi fonduri/tehnologii care să conserve comoara arheologică.
Zona a fost cotropită de tătarii-mongoli din Hoarda de Aur în sec. XIV. Atunci Orheiul era denumit Shehr al-Jadid și arăta precum un oraș oriental, cu 2 caravan-seraiuri, moschee, băi publice luxoase utilate cu calorifere şi podele încălzite, ventilaţie, iar apa ajungea aici prin ţevi de lut.
După abandonul tătăresc zona a zăcut în uitare, iar ulterior s-a construit o localitate moldovenească, cu o cetate fortificată.

Butuceni Orheiul Vechi 41

Spre sf sec. XV Orheiul a devenit un important centru de apărare națională, de atunci datând multe biserici și clădiri. Și desigur cetatea construită în perioada domniei lui Ștefan cel Mare.
Sunt multe legende care înconjoară locul, una înflăcărând și azi imaginația multora:
Legenda aurului pârcălabului Gangur, se zice mult mai bogat decât domnitorul său, Ștefan cel Mare. Avea se spune bogății nebănuite din aur, având toate beciurile palatului pline. Aflând sultanul de avere a pornit la drum cu oastea să o jefuiască, iar pârcălabul s-a refugiat în mănăstirea rupestră, cucerită până la urmă de turci cu ajutorul starețului Persil, care fiind lacom a trădat – dar nu a apucat să se bucure de partea lui de avere, fiind înghițit cu luntre cu tot de apele râului Răut, învolburat din senin.
O parte din bogății turcii le-au luat cu ei, dar o altă mare parte au îngropat-o pentru a reveni. Se spune că nici în ziua de azi nu a fost dibuită și că se află undeva ascunsă.

Mi-a plăcut mult și Orheiul Vechi și stepta și Butuceni, poate faptul că era sărbătoare și multă vânzoleală, mult soare și optimism în aer să fi sporit farmecul excursiei, dar cu siguranță este un loc care nu trebuie ratat dacă vizitați Moldova.
Am ajuns în Republica Moldova la invitația Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova – APIT, în parteneriat cu ANAT și cu FPTR.

Butuceni Orheiul Vechi 13

După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.

6 thoughts on “Orheiul vechi: satul Butuceni, mănăstirea rupestră, trasee, stepă, peisaje pitorești

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *