Am facut prima oară scuba diving in Corfu Grecia și primele gânduri după ce s-a terminat au venit ca o avalanșă: mai vreau! A trecut deja timpul? De ce? A fost cu mult mai ușor și mai plăcut decât m-aș fi gândit și abia aștept desigur experiența următoare, acum că am prins încredere. Mă gândesc chiar să fac o școală, să pot să mă scufund mai la adâncime.
Deși ador să fac snorkelling și lumea subacvatică mă fascinează, până acum nu am făcut niciodată scuba diving, chiar dacă am avut mai multe propuneri în acest sens. Nu știu cum nu s-a legat. Cu toate acestea, când m-am hotărât să merg în Corfu la o primă ședință de scuba am fost entuziasmată de la început.
Cum a fost experiența mea,
prima oară scuba diving în Corfu Grecia
După ce ești luat de la hotel, ajungi pe o plajă frumoasă, unde primul și primul lucru care se face este instructajul. Desigur, înainte de a separa doritorii în începători și avansați, avansații având un loc special unde se echipează și unde stau.
Instructajul pentru ședința de scuba
James ne-a ținut în priză cu glume diverse, exemplificând diferite situații în multe feluri, pentru a se asigura că reținem tot ce trebuie. Ne-a și asultat de mai multe ori, cu respirația, cu semnele că este totul OK, sau că nu este. Am învățat ce trebuie să facem dacă ne intră apă în mască, că nu trebuie să zâmbim sub apă (absolut nu, că înghițim apă, deci oricât de magnifică este priveliștea, trebuie să fim fioroși la adâncime).
Totodată, am învățat ce trebuie să facem dacă scăpăm masca din gură, ce să facem când ni se înfundă urechile de la presiune și tot așa. Totul este simplu dacă este explicat corect și am fost asigurați că este suficient aer și în general că totul va fi minunat dacă suntem relaxați.
Am fost împărțiți în două grupuri, de câte 5 și 4 persoane, pentru a fi ușor de urmărit. Am mers ambele grupuri cu doi instructori.
Atenție: nu este nevoie să știi să înoți, se pare că românii care vin la acest centru nu știu (85% a spus James) dar totuși reușesc toți până la urmă și satisfacția este mare!
Cafea și la plăcinte înainte
Cum gândul îmi era numai la scufundare, de dimineață am uitat să mănânc. De fapt am mâncat numai câteva fructe, dar deși pregătisem cereale cu iaurt grecesc bun de tot, l-am uitat pe masa din bucătărie. Mi-am amintit că nu am mâncat numai când m-a lovit foamea brusc la plajă. Așa că am mers la restaurantul de lângă și am luat o plăcintă cu spanac, pentru a acompania un freddo cappuccino. Mai bine luam ceva de acasă, sau de pe drum, plăcinta a fost destul de uleioasă, dar am mâncat tot, pentru că aveam nevoie de ceva mai consistent.
Deoarece noi am fost în tura cu numărul doi, am avut o oră la dispoziție să facem plajă sau ce doream.
Echiparea și în apă
Nici nu am avut timp bine să ne facem poze costumate, că ne stătea bine de tot și eram încântate, că am intrat în apă, pe mal, am stat să ne acomodăm, am pus măștile, buteliile și ulterior am stat la mal să ne învățăm cu respiratul. După ce toți ne-am obișnuit și ne-am relaxat, am pornit ușor ușor la drum, însoțiți de Dan, unul dintre instructori, James stând deasupra.
Mi-a plăcut mult de tot experiența, să privesc iarba de mare, peștișorii, scoicile, pietrele, totul. Sunt curioasă cum este să te scufunzi la laguna albastră, sau în Antipaxos și la grote, cred că uluitor, pentru că și cu o simplă mască de snorkeling acolo vezi multe. Dar scuba este altfel, este altceva, o altă lume și timpul a trecut imediat. La un moment dat eu m-am rătăcit că pornisem după câțiva pești, dar a venit James și m-a ghidat spre ceilalți, așa am realizat că era și el cu noi, credeam că suntem numai cu Dan, dar nu, stătuse și el cu noi tot timpul.
Ajunși la mal, ne-am dezechipat rapid și am făcut puțină plajă, ulterior fiind duși cu toții acasă. Am avut o foame de lup la sfârșit, așa că ne-am oprit la un gyros la Papagalos în Ipsos și chiar dacă nu este cel mai gustos de pe aici (le încercăm pe rând pe toate) l-am devorat imediat.
Una peste alta, a fost o experiență minunată pe care o recomand oricui, cu siguranță amintirile de vacanță vor fi cu mult mai frumoase și cu siguranță memorabile.
După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.
Ce frumos! Vreau sa fiu si eu sirena :)!
Exact, bine spus, experienta sirena!
Excellent! Asa-i ca mai vrei cel putzin inca o data?.. 🙂 Ai grija ca se cronicizeaza si singurul tratament este repetarea experientei… 🙂
Da, nu o data, vreau sa fac cursuri, sa explorez mai mult si mai mult 🙂
Atunci ar trebui sa-ti iei un certificat ca sa te poti bucura de mai multa libertate si mai multe optiuni.
Clar, intentionez sa fac acest pas 🙂