Vă invit la un ceai in Sao Miguel, Azore, direct de la plantație

Se poate să vinzi ceai chinezilor? Se pare că da și cine credeți că o face atât de bine? Gorreana Tea, o firmă care deține una dintre cele două plantații de ceai din Sao Miguel.

Insulele Azore ne-au surprins cu multe, multe lucruri, cu peisajele divine, cu oamenii, cu balenele, obiceiurile străvechi și mâncarea senzațională. Și surprizele se țin lanț în fața oricui aflat la prima vizită aici. Chiar în mijlocul Atlanticului se află singurele plantații de ceai din Europa: Cha Porto Formoso și cea vizitată de noi, Gorreana.

De ce recomand o vizită la fabrică?

Pentru peisajele incredibile, pentru verdele acela de vis, care mi-a adus aminte de Bali.

În Sao Miguel se află singurele plantații de ceai din Europa și la fabrică veți vedea cum se produce în mod tradițional un ceai de o calitate excepțională.

Desigur pentru o ceașcă de ceai sau mai multe.

Ce am învățat în vizita de fabrică?

– Că atât ceaiul verde cât și cel negru, ba chiar și cel alb se fac din aceeași plantă, doar frunza diferă. Și procesul de fabricație, respectiv oxidarea suplimentară în cazul ceaiului negru.

– Ceaiul se cultivă în Insulele Azore din 1820, fiind adus aici de maeștri chinezi de la care azonii au învățat arta străveche a producerii acestei licori minunate.

– O mare parte din producția de cheai din Cha Gorreana încă se realizează manual.

– Ceaiul verde nu se fierbe: așa cum frunzele se usucă la cel mult de 70 de grade, nici la prepararea ceaiului nu trebuie ignorată această regulă.

– Ceaiul negru de aici este în 3 sortimente: Orange Pekoe, Pekoe și Broken Leaf, se poate cumpăra, ca și cel verde, atât la pliculețe cât și în plicuri de 100 g.

În turul de fabrică ni s-a explicat procesul de fabricație. Ce am remarcat, curățenia exemplară din fiecare colțișor. Totul este simplu, arhaic chiar, dar impecabil de curat.

Frunzele se culeg, partea superioară de fapt printr-un proces inovativ dar eficient, fiind folosite lame electrice pentru retezarea părții superioare ale plantelor și sunt duse la uscare, în aceste cadre de lemn, unde periodic sunt aerate, ventilate.

Pentru prepararea ceaiului verde: Încălzirea frunzelor într-o cuvă de abur pentru a opri oxidarea, ulterior urmând rularea lor, tot cu o mașinărie tipică. După rulare urmează uscarea, cu un utilaj care aduce a cuptor. Și gata ceaiul!

Pentru ceaiul negru nu se folosește încălzirea la abur (prima poza de sus) deoarece desigur nu se dorește păstrarea ”înverzită”, frunzele sunt aduse direct la rulare și lăsate câteva ore pentru a căpăta de la sucurile din interiorul frunzelor culoarea închisă, obținută în urma oxidării.

Aici se ambalează manual produsele, la fel ca de mult timp.

Am gustat toate soiurile de ceai, se pune la dispoziția vizitatorilor din belșug, iar din magazinul fabricii se pot face provizii. De aici sau din alte puncte de vânzare, iar prețurile sunt foarte accesibile. Pe internet (gorreanatea com) am verificat prețurile: 2 euro cutie cu 20 de pliculețe de ceai, 4 euro săculeț cu 100 g de ceai, etc. În magazinul de la fabrică mai erau și alte produse produse pe insulă, precum și diferite suveniruri.