În 1894 scriitoarea Isabella Bird a făcut istorie, călătorind 13 000 km singură în China, la 63 de ani

Am citit despre viața extraordinară a Isabellei Bird și nu am rezistat să nu împărtășesc această inspirație extraordinară. Scriitoarea Isabella Bird a făcut istorie, călătorind singură la peste 60 de ani, într-o epocă măcinată de conflicte și de prejudecăți.

A înfruntat orice greutate: război, inundații, disprețul unor semeni și a călătorit singură – în America și în Estul îndepărtat, într-o vreme în care femeile abia ieșeau din casă neînsoțite.

Moștenirea Isabellei și de ce a devenit aproape instantaneu modelul meu. Nu renunța niciodată. Și nu te gândi vreodată că ești prea bătrân să faci orice. Dacă dorești, poți avea o nouă carieră la 60 de ani. Ea a avut și asta acum mai bine de un secol. Ce caracter puternic și cât mi-ar fi plăcut să o cunosc!

În 1894 scriitoarea Isabella Bird a făcut istorie

Așa că acum pe lista de dorințe am: The Yangtze and Beyond – carte publicată în 1899 cu ultima experiență din China, considerată unul dintre cele mai bune documentare scrise vreodată despre China sfârșitului de secol 19. Și desigur toată colecția de cărți scrise de Isabella Bird.

Despre ce este cartea?

Între anii 1894 – 1897 exploratoarea britanică a călătorit în jurul Chinei, în timp ce țara era în război cu Japonia, realizând documentare despre viața bărbaților și a femeilor întâlnite, plus o mare colecție de fotografii.
Deborah Ireland, care publică o carte despre călătoriile Isabellei – The Yangtze and Beyond declară ”A fost cea mai incredibilă femeie, un adevărat model pentru femeile din ziua de azi” și nu aș putea să spun mai mult. Sau mai puțin.

Isabella a devenit o scriitoare de călătorie faimoasă abia la vârsta de 44 de ani, într-o vreme în care femeile nu aveau o carieră ca scriitoare. Și abia la 60 de ani a descoperit fotografia. A spart toate tiparele.

Despre viața Isabellei Bird

Născută în 1831 a început să călătorească singură în 1872 – Australia, Hawaii (povestirile de aici i-au adus faima) America, Japonia, China, Vietnam, Singapore, Malaezia.

În 1889 – deci la 58 de ani a vizitat misiuni din India, Tibet, Persia, Kurdistan și Turcia.

Deja faimoasă, povestirile ei fiind publicate în ziare și reviste de zeci de ani, a devenit, în 1892, prima femeie care a fost inclusă în Royal Geographical Society.

Ultima mare călătorie a ei a avut loc în 1897, când a călătorit pe râurile Yangtze și Han, China – Coreea.

Ulterior a mai vizitat Marocul – unde a călătorit alături de berberi.

A călătorit mult, pe orice vreme, a explorat regiuni îndepărtate, multe considerate periculoase, a descris stilul de viață din alte meleaguri.

A fost o scriitoare foarte respectată, deschizând lumea către cei care stăteau acasă, la căldura șemineului.

Povestirile ei erau citite de mai toți mai marii vremii: mulți ambasadori, miniștri, jurnaliști o respectau enorm.

A avut și hateri, Sir Austen Henry Layard, un arheolog cunoscut, a scris despre ea că este o femeie fără niciun pic de delicatețe și modestie, călătorind fără o însoțitoare femeie în Persia.

Despre călătoria din China – 13 000 de km singură, la peste 60 de ani!

Nu s-a gândit că ar fi prea bătrână să facă ceva: la peste 60 de ani a călătorit aproape 13 000 de km în China, călare și în căruțe, cu barca și alte mijloace de locomoție locale, folosind aparatul foto pentru a realiza imagini nemuritoare.

A călătorit din Hangzhou către Hong Kong și de la un capăt al altuia al râului Yangtze, aventurându-se în Coreea și Japonia.

În 1894 scriitoarea Isabella Bird a plecat în călătoria din Estul îndepărtat neștiind că se îndreaptă către Primul Război Sino-Japonez, dintre China și Japonia pe motivul controlului Coreei.

A fost deportată din Coreea pe un vapor cu aburi japonez, fără bani și bagaje și numai cu hainele de pe ea, fiind forțată să caute refugiu în China.

Ulterior s-a confruntat cu inundațiile din Manciuria și și-a riscat viața ajutând sătenii în lupta cu apele, făcând la un moment dat și malarie. Și a avut și un braț rupt.

S-a retras în orașul Mukden unde a petrecut mult timp discutând cu doctorii din misiune și fotografiind pacienții, mulți dintre ei bolnavi de lepră, sau dependența de opium.

Isabella Bird nu a fost mereu primită călduros, uneori localnicii o tratau cu ostilitate, având în vedere că nu erau obișnuiți cu străinii și mai ales nu înțelegeau ce înseamnă o femeie care călătorește singură. Uneori a fost apostrofată cu: mâncător de copii, diavol străin și alte apelative.

Fotografiile ei din această perioadă sunt senzaționale.

Scriitoarea Isabella Bird inovatoare: își suspenda hainele și cizmele pe trepiedul aparatului de fotografiat, reușind să evite plăgile de șobolani și alte paraziți

A adoptat portul local chinezesc, deoarece hainele ei europene erau considerate ofensatoare de către populația locală.

Cartea Isabella Bird: A Photographic Journal of Travels through China 1894-1896 de Deborah Ireland va fi publicată în Anglia în cursul lunii și sper să fac rost de un exemplar.

O parte din fotografiile din articol, precum și o parte din material, au fost preluate după Daily Mail. Mai multe despre viața Isabellei Bird puteți citi și pe wikipedia.