Cu ochii pe Ksamil, Albania
Muntele Pantokrator Corfu este cel mai înalt vârf din insulă. Se află la 906 metri deasupra nivelului mării. Numele vine de la o mănăstire bizantină aflată chiar în vârf, care datează din secolul 17, dedicată Schimării la Față a lui Iisus Hristos.
Odată ajuns aici poți admira spectaculoasa coastă a Albaniei și multe peisaje mirifice din insula Corfu. În zilele senine și mai ales când umiditatea atmosferică este foarte scăzută, se poate vedea de aici și Italia. Mai mult, drumul până în vârf este de poveste. Cum ajungi, ce faci acolo și când este cel mai bun moment pentru a face această călătorie în articol.
Se spune că drumul este mai important decât călătoria și nu degeaba: drumul meu spre vârf a fost lung, pentru că m-am tot oprit din loc în loc. Însă dacă nu aveți foarte mult timp la dispoziție, uitați care este traseul:
Sunt multe drumuri care duc spre Pantokrator. Eu am ales drumul din Acharavi, pentru că este asfaltat până sus și practic poți ajunge cu orice mașină. Traseul este: Acharavi, Agios Martinos, Petaleia, Pantokrator.
Acharavi este o stațiune mărișoară în partea de nord a insulei. Agios Martinos, Petaleia, câteva sate micuțe de pe drum, să le ai în vedere pentru orientare. Sunt câteva indicatoare pe drum, spre Pantokrator și dacă folosești Google Maps vei ajunge ușor, însă dacă ai îndoieli, acestea sunt reperele.
Atenție: în partea de nord a insulei Corfu vei avea pe telefon semnal din Albania. Este indicat să oprești datele mai ales dacă ai abonament. Sau să fii atent, pentru că te poți trezi cu costuri foarte mari. Asta pentru că se actualizează vremea, ceasul, mai primești un mail.
Cum sună 60 de euro în câteva minute în care nu ai folosit deloc telefonul? Sau 35 pentru 2 MB? Eu am cartelă acum, așa că nu mai am astfel de probleme. Am renunțat la abonament după o experiență foarte neplăcută avută anul trecut cu roamingul acesta ”gratis” din UE. Dar în afara lui este și mai grav, efectiv dacă ai abonament nu poți controla traficul și te poți trezi cu facturi uriașe.
Știu că am spus că merge Google Maps și așa am mers și eu, pentru că după Acharavi nu mai este problemă. Ci doar pe drum până acolo pe alocuri, unde coasta Albaniei este foarte aproape, în nord și nord-estul insulei Corfu.
Insula Corfu este magnifică și pe drum spre vârful Pantokrator vei vedea peisaje care îți vor tăia respirația. Și vei simți imboldul să oprești peste tot să faci poze și mai ales să admiri frumusețea: chiparoși înalți, măslini, mare, vârfuri, sate cocoțate. Din fericire, sunt locuri unde poți opri în siguranță. Ai grijă să nu blochezi drumul, ai răbdare până găsești un loc sigur unde poți opri.
Drumul este foarte șerpuit, șoseaua este foarte îngustă, pe alocuri numai pentru o singură mașină. Dar din loc în loc sunt spații mai largi, pentru a putea trece două mașini.
Vei fi nevoit de câteva ori să dai cu spatele, așa că ideal este să fii cu ochii pe locurile unde strada este mai lată, ca atunci când te întâlnești cu altă mașină să știi imediat ce ai de făcut.
Nu merge repede! Am văzut foarte mulți turiști care fac lucrul acesta și numai faptul că eu mergeam încet a făcut să evit multe accidente. Pentru că sunt serpentine și te trezești pe un drum îngust cu altă mașină în fața ta, chiar după o curbă.
Nu te lua după localnici, ei sunt obișnuiți cu drumurile, știu toate cotiturile, se adaptează rapid. De altfel niște localnici mi-au spus să nu mă iau după ”greci” din acest motiv – că nu cunosc drumul și nu știu unde este mai lat și pot evita ceva, unde nu și într-o curbă care nu se mai termină și unde nu ai vizibilitate este loc numai de o mașină.
Am întâlnit mulți turiști care mergeau repede și se panicau când mă întâlneam față în față cu ei. Efectiv mă întrebam dacă țin la viața lor, sau a altora.
Sunt câteva locuri unde poți parca pe șosea, atât aproape de vârf cât și până acolo. Există chiar câteva minii refugii, unde parchezi mai ușor. Însă în general vei parca în pantă, așa că lasă un pic loc față de mașinile din jur. Chiar dacă tu ești priceput, sau ai o mașină bună, poate ceilalți nu sunt în situația aceasta. Lasă loc de manevră.
Conform arhivelor din Corfu, prima mănăstire a fost construită aici între anii 1343-1347. A fost construită prin eforturile locuitorilor din 23 de sate din jur. Aceasta a fost distrusă în jurul anului 1537, când a avut loc primul mare atac otoman asupra insulei Corfu. Atacul a fost condus de însuși Suleyman Magnificul care își făcuse tabăra în Albania, în Saranda de azi.
Biserica actuală datează din anul 1689, fațada fiind construită în secolul 19. Are harmul Schimbării la Față a lui Iisus Hristos – se sărbătorește pe data de 6 august. Însă între 2 și 6 august, în fiecare seară este slujbă aici. Recomandat este să mergeți înainte de 6 august, când este foarte foarte aglomerat.
Pereții mănăstirii sunt împodobiți cu fresce minunate, care datează din secolele 17. Dar s-au păstrat și câteva din secolul 14. Totodată putem admira câteva vase sacre străvechi din argint.
Cu greu te vei dezlipi de aceste locuri. Este frumos, frumos de tot! Este și o tavernă în vârf, așa că poți să te bucuri de priveliște în timp ce iei masa aici. Sau să te oprești pentru o cafea, bere, suc, ce dorești.
Știu că am insistat mult în legătură cu siguranța. Nu vreau să descurajez pe nimeni. Sunt mulți turiști de toate vârstele care ajung aici. Este posibil și nu foarte greu. Însă puțină prudență nu strică. Mai bine ești atent decât să regreți. Însă este plăcut drumul, este frumos și deloc stresant să conduci spre vârf, mai ales dacă nu te grăbești.
Cel mai frumos moment al zilei să ajungi pe Pantokrator este la răsăritul soarelui. Am văzut poze și este magnific. Însă cum adoptasem niște pisicuțe mici și trebuia să le păzesc până terminau de mâncat să nu le gonească cele mai mari, am ratat plecarea de acasă, deși mă trezisem la timp.
Stăteam și le vedeam cum mănâncă încet, sclifosite, dar ce puteam să fac? Așa că am plecat la ora 6:20, răsăritul fiind la ora 7:15. De fapt, soarele a ieșit la 7:30, până atunci fiind aureola.
Important: verificați pe net când este răsăritul, pentru că în lunile iulie și august este mai devreme. Era anunțat la ora 7:15 la început de septembrie, când m-am încumetat eu să fac această mini călătorie.
În funcție de locul de unde stați în insula Corfu aproximativ jumătate de zi. Sau mai bine o zi, pentru a vedea și alte locuri magnifice dimprejur, precum Palea Perithia, un sat minunat părăsit, sau Pataleia, Strinillas, Sokraki etc.
Urmează episodul 2 al acestui articol: drumul până la Pantokrator. Pentru că deși de la mine din Kontokali până în vârf puteam ajunge într-o oră și 20 de minute, am făcut aproape 10. Asta deoarece m-am tot oprit din loc în loc, în sate. Efectiv am trecut prin câteva locuri de poveste și am simțit nevoia să mai zăbovesc pe acolo:
După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.
Orange a lansat o nouă ofertă roaming, de data aceasta utilă pentru călătoriile exotice, în…
Bulgaria este de mulți ani pe lista mea turistică. În fiecare an mă apropii cu…
Bulgaria este o țară pe care noi românii o frecventăm în vacanțele noastre mai ales…
M-a fascinat întotdeauna Anatolia, atât de misterioasă, încărcată de istorie, spiritualitate și peisaje superbe. Doream…
Vreme de multe secole, parizienii au făcut baie în râul Sena. Mai mult, atunci când…
Am zburat de curând cu Air Serbia pentru prima oară, un zbor scurt, București-Belgrad și…
View Comments
Ai ales un traseu mai ușor. Eu am mers pe la Strinilas și când am ajuns sus, încă îmi tremurau picioarele. La un moment dat,, într-o curbă, a trebuit să dau cu spatele pentru că din sens invers venea mașina de gunoi și ocupase tot drumul. Nu mai țin minte cât timp am făcut, dar știu că m-a ajutat călugărul român să întorc mașina la plecare. Altfel, cred că rămâneam acolo.
Da, drumurile în Corfu sunt uneori dificile. Eu aveam o mașină cu garda destul de joasă, așa că am ales cel mai lejer drum. Avantajul meu a fost că stând atâtea luni acolo am aflat lucrurile acestea :). Însă am devenit aproape corfiot, nu am probleme cu drumurile înguste, cu manevrele pe acolo, m-au ajutat însă anii de șofat prin București :)))
Sa-ti atingi visurile cu mana si itinerariile cu piciorul.....Chiar daca.....mai tot timpul iti sunt aproape cu gandul....dar cum spune vorba din popor" asa e viata, Mireluta"
Multumesc mult Silvia!