Munții Atlas și o noapte în deșert………

Africa Deșert Maroc Ouarzazate
DSC02017
Munții Atles, Maroc: frumusețe fără vârstă

gazelles

Dacă ajungeți în Maroc încercați să planificați timpul astfel încât să faceți măcar o excursie de 2 zile/o noapte în deșert, să vedeți mai mult din această țară interesantă. Noi aveam făcute lecțiile de acasă, așa că după Fes și Casablanca, a doua zi după ce am ajuns în Marrakech am și plecat în excursie.


Cam pentru orice excursie optezi, o sa fii luat dis de dimineață din fața hotelului și de aici pornește aventura. Grupul nostru de 6 fete, gazelles (ecou care ne-a urmat peste tot prin Maroc) plus un baiat, ne-am nimerit în microbuz frați de traseu lipiți pentru următoarele aproape 48 de ore cu înca una bucată gazelă franțuzoaică însoțită de prieten și de 2 frați de origine iraniană, stabiliți în occident de foarte mult timp, destul de discreți și extrem de bine crescuți, liniștiți….nu au nimerit bine, pentru că noi eram puse pe veselie, pe muzică, pe chiote, etc…. l-am antrenat și pe șofer și dă-i gălăgie tot drumul.

DSC02042
Natura este minunată: a săpat inimi pe crestele munților Atlas, ce poate fi mai expresiv?

Traseu prin munții Altlas

Cum aș putea să descriu această călătorie: munții golași, roșcati pe alocuri, cu desene ireale săpate probabil de vânturi în stânci, orașe parcă din nisip… așa arată, dar nu sunt, sunt din cărămidă: tot ce o să întâlnești în zonă are o tencuială camuflaj care îți dă impresia că vezi castele de nisip, perfect integrate în peisaj. Calm, pace și serpentine, serpentine…. Muzică berberă și tuareg datorită șoferului nostru, un drăguț care ne-a adoptat și a făcut totul pentru a ne simți bine, ne-a povestit o gramadă de lucruri, iar pe mine m-a cucerit când mi-a spus că a avut o prietenă în Egipt cu care semăn perfect și m-a întrebat plin de speranță dacă o cunosc, nu a înțeles consternarea mea, așa că nu am insistat să îl lămuresc, dar cert datorită lui excursia noastră a fost de vis 🙂
Prima oprire pe traseu a fost la o cafea undeva la un han iar după la un point de vue, cu suveniruri la vânzare, flori de deșert, alte nimicuri pentru turiști, pauză de poze și în care am învățat de la Abdul, ghidul nostru, cum să ne înfășurăm eșarfele precum berberii și tuaregii (de fapt numai bărbații poartă în felul acesta, dar asta este, trebuie să știi!).

DSC01939
Serpentine în Munții Atles, Maroc

DSC01965

DSC01915
Toată lumea este a mea, așa m-am simțit în munții Atles!
DSC01921
Cumpărături? Oriunde, flori de deșert, alte nimicuri fermecătoare….
DSC02030
Lecție utilă!!!!

Ait Benhaddou – orașul berber bijuterie

Nicio excursie nu poate fi completă fără o oprire într-o așezare ”tipică”. Așa că ne-am orpit la Ait Benhaddou, un oraș sau ksar fortificat, în patrimoniul UNESCO din 1987, foarte pitoresc, unde s-au filmat scene pentru multe producții cunoscute, precum Prince of Persia, Gladiatorul, Babel, Alexander, Mumia, secvențe din Game of Thrones, etc… cred că v-am convins deja că este un loc special. Într-adevăr, decorul este superb, un oraș frumos, dar la data vizitei noastre clar turistic, plin de prăvălii cu suveniruri de tot felul, la fiecare magazinaș erau berberi care serveau, îmbrăcați în port tradițional. Am discutat cu câțiva oameni, puțin, dar suficient cât să îmi dau seama că deși își câștigă existența din comerțul acesta pentru turiști, îi cheama deșertul.
Mi-a rămas în memorie haita de puști gălăgioși care te ajută chipurile să traversezi o apă mică pe o cărare din bolovani, îți dau mâna să nu aluneci, serviciu pentru care îți cer un bănuț… fericire mare dacă și primeau ceva, dar se descurcau că erau prea simpatici 🙂
Notabil aici ar mai fi că era să pierdem o gazelă din grup, deoarece un berber (foarte draguț aș putea spune) a fost cucerit total de ochii ei albaștri machiați strategic cu negru, frumos ce mai, din fericire am recuperat-o, nu am lăsat-o să cadă în mrejele misteriosului tânăr, mai admirăm puțin peisajul, dăm birul de traversare la puștime și ne continuăm drumul cântând, dansând, etc în microbuz.

DSC01975DSC06650DSC01993DSC01986DSC01980

Ouarzazate, poarta deșertului

Traversăm în continuare munții, alte serpentine, am mai admirat studiourile Atlas, cele mai mari din lume, ca dimensiune, cu filmări pentru producții precum Asterix și Obelisc, Lawrence al Arabiei, Bebel, Mumia, Legionarul, Gladiatorul, etc, folosind bineînțeles fantasticele resurse ale zonei în materie de locații, precum orășelul Ait Benhaddouși ajungem în Ouarzazate, poarta deșertului.
Oraș construit de berberi, capitala provinciei cun același nume și importantă destinație turistică cu multiple posibilități de cazare. Mulți turiști care doresc să exploreze regiunea se cazează aici.
Trebuie să mă întorc și eu, mă cheamă acest oraș, are și hoteluri moderne, ca posibilități de cazare, dar aș sta la un riad, cu piscină și vedere la deșert, care începe practic la sud de oraș… cred că este o experiență de vis, măcar o săptămână….
Masa de prânz am luat-o aici, iar eu cu șoferul am făcut o incursiune până la un market local, eram curioasă să văd mai mult din oraș, am luat apă, sucuri, bere, uleiuri din argan, etc. Am primit băuturile într-o pungă groasă neagră – așa se procedează în unele zone în Maroc – toată lumea pleca din marketul respectiv cu câte o pungă mare neagră. Cred că din motive religioase se păstrează această discreție, nu să ascundă ce conține, să te ferești nu fii văzut, cum auzisem niște povești:) ma îndoiesc că există cineva care nu știe ce se află în ele, mai ales că restul produselor erau în pungi subțiri semitransparente. După ce ne-a oprit puțin poliția pentru parcare neregulamentară fără urmări ajungem iar la grup. Prânzul bun și consistent, iar oferind celorlalți din ce cumparasem, am observat că franțuzoaica a devorat berea într-un fel care m-a pus pe gânduri, hmmm….
Imediat după prânz, foarte bun, tanjin (legume cu carne sau pește și cous-cous) salată, etc ne îmbarcăm în microbuz, mai mergem puțin și ajungem la ultima oprire înainte de deșert, unde suntem predați către ghizii noștri de aici, doi berberi.

DSC01999DSC02001DSC02084DSC02009DSC02006

Seară la marginea deșertului

În fine după o vizită la un depozit pentru ultimele târguieli pentru cine mai avea nevoie luăm cămilele și de aici iar chiote, poze, poze, poze, vreo oră și jumătate până la destinație, apus de soare superb, printre dune și ajungem la cele câteva corturi dintre care unul ne era destinat (tuturor din microbuz). La celelalte erau alte grupuri, australieni în mare majoritate. Nu arăta ca deșertul din visele noastre, câteva dune, dar mai multe se întrezăreau în depărtate….

DSC02089DSC02115DSC06697
Ce am observat: gazdele noastre întâi s-au ocupat de cămile, după s-au relaxat puțin, iar după s-au ocupat de noi: ne-au servit ceaiul…..și cina, iar după cină – supă de linte și cel mai bun tanjin din tot Marocul -ne-au invitat la distracția serii, focul de tabără.
La focul de tabără am socializat cu ceilalți turiști, cu gazdele noastre, de la care am aflat – dacă mai era nevoie să ne spună că ne dădusem seama – că suntem numai la intrarea în deșert, că dacă vrem mai mult trebuie să luăm o excursie mai lungă, altfel nu este timp, nu ai cum să mergi în deșert noaptea. Ei stau în zona aceasta, pentru turism câteva săptămâni, iar după alte câteva în deșert, sunt din același sat, numai bărbați, femeile stau la vatră și au grijă de casă, de copii. Am primit și o propunere foarte interesantă, de la unul dintre ei, că i se termina stagiul în deșert, să mă duc în satul lui, să stau un an, în care învățam araba și berbera, cu recomandarea că înarmată așa îmi pot găsi de lucru oriunde în Maroc. OK, mă exprimasem că îmi place mult aici și aș mai sta, dar nu aveam chiar așa ceva în gând, așa că am ratat ocazia 🙂

DSC02164DSC02189DSC02187DSC02182DSC02205DSC02228DSC02206DSC02241
Cortul era cam jalnic, nu prea mi-au plăcut așternuruile, erau și furnici multe, așa că am stat aproape toată noaptea cu încă două dintre fete afară, cu cei doi ghizi ai nostri și am cântat cu foc tot ce știam fiecare. Am dormit cred 2,3 ore, dar tot am fost pișcată de nu știu ce și câte vietăți, din păcate uitasem să îmi iau autanul, mare greșeală.

Răsărit de soare pe dune

Dimineață am fost treziți foarte devreme pentru mic dejun și admirarea răsăritului pe dune….. de neprețuit. Atmosferă frumoasă, urcat pe cămile și după o oră și ceva ne reîntâlnim cu șoferul nostru și la drum!

DSC02258DSC06832
Din nou veselie, peisaje fantastice, între timp ne împrietenisem bine cu toată lumea, atmosferă foarte plăcută, opriri scurte în locuri cu vedere frumoasă și oprire de prânz într-un loc cam inedit, printre carcase de animale jupuite, am stat puțin și împreună cu altă prietenă am căutat alternative, pentru care am fost invidiate ulterior de toată gașca. Am mâncat altundeva în apropiere pepene galben și brânză, chiar nu puteam altceva la acel moment, avusesem și puțin rău de mașină de la serpentine pe fond de oboseală și cu regret – DAR și cu bucurie am ajuns din nou în Marrakech!

DSC02022P1050618P1050621DSC02287

Ce am învățat în această excursie:

  • Este foooarte frumos în munții Atlas, o atmosferă atemporală, te contopești cu peisajul, te simți atât de departe de toate îngrijorările de zi cu zi, pe care le vezi atât de fără sens…. de acolo!
  • Suntem foarte norocoși: întâlnești multe zone în drum foarte sărace, cu condiții la minimum existențial, dar oamenii zâmbesc, iar dacă vorbești cu ei descoperi cât de înțelepți sunt și cum privesc viața, își acceptă cu seninătate locul pe care îl au în lume, este revigorant și tămăduitor aș putea spune
  • Nisipul este curat și cel mai bun ceai/tanjin din Maroc se prepară în deșert
  • Ouarzazate este un oraș care merită explorat
  • Australienii călătoresc câte 6-8 luni o dată, deși nu în fiecare an (în deșert a fost prima dată când am discutat mai mult cu tineri din Australia)
  • Noi, românii, ne pricepem la cântat – asta au învățat și toți cei din tabără, precum am aflat și noi, cele 3 privighetori, de dimineață….

fin

După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.

2 thoughts on “Munții Atlas și o noapte în deșert………

    1. Buna ziua, am rezervat direct la o mica agentie din centru, de langa medina, nu mai tin minte numele ei, dar exista farte foarte multe agentii locale care organizeaza si multe foarte serioase, ca de exemplu: Desert Majesty
      Place El Mouahidine 18, 45000 Ouarzazate sau Morocco Desert Excursions, Ksar Merzouga , 52 202
      Er-rachidia , Morocco
      Cu ei as vrea sa merg si eu ntr-o excursie mai lunga prin desert!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *