Oare va primi și bagheta franțuzească statutul de UNESCO World Heritage, ca pizza din Napoli?

Noutăți

Statutul de UNESCO World Heritage nu este necesar să fie acordat numai unui loc. Sunt și obiceiuri, dansuri, instrumente de cântat sau preparate tradiționale incluse. Președintele Franței, Emmanuel Macron a declarat recent că ”bagheta este invidia întregii lumi”, vorbind despre aplicația trimisă Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, citat de Lonely Planet.

Deci s-ar putea ca în curând, alături de Versailles, să avem și umila baghetă pe lista UNESCO. Umilă, dar cu un statut atât de special în Franța! Pentru ca o baghetă să fie considerată baghetă, sunt anumite reguli care trebuie să fie respectate.

Pâinile pot fi făcute numai din făină de grâu, drojdie, apă și sare – și nimic altceva. În plus, ele nu trebuie niciodată să fie congelate. Hmmm, nu este de mirare de ce baghetele din Franța sunt atât de gustoase și crocante și perfecte și parcă parcă aș da o fugă în Paris să mă delectez cu minunatul preparat. Sau să mă duc la Louvre, sau ambele și încă ceva pe deasupra.

Un brutar francez a inventat anul trecut bagheta curbată, pentru ca bicicliștii să o poată introduce în rucsac fără să o rupă! Iar în Paris, este decernat anual premiul pentru cea mai bună baghetă și este o competiție extrem de serioasă. Aici vedeți lista cu locurile unde găsiți cele mai bune bagete din Paris!

Ce alte preparate culinare avem pe istă? Anul trecut, Arta celor 3000 de Pizzaiuolo din Napoli au fost inclusă în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Mai sunt și altele, care nu sunt locuri: cultura berii din Belgia, Chogan, un joc iranian de călărie, uilleann piping – cimpoiul irlandez sau poezia și muzica Punto a fermierilor cubanezi. Dar avem și noi aprobate câteva dosare deja, însă niciunul pentru un preparat culinar. Oare care va fi primul? Și ce avem acum?

Pe 6 decembrie 2017 „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟, dosar coordonat de România, împrună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria a fost aprobat și mărțișorul a intrat  în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

2016: a fost înscris dosarul România – Republica Moldova „Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova‟. Și mai sunt și alte dosare aprobate în trecut, România sau România-Moldova în patrimoniul UNESCO:
2015: Jocul fecioresc
2013: Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova
2012: Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu
2009: Doina
2008: Ritualul Căluşului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *