Insula Paștelui, cea mai sud-estică insulă din triunghiul polinezian, cunoscută și sub denumirea de Rapa Nui a fost complet închisă de la începutul pandemiei, din 16 martie 2020. Renumită pentru statuile moai, insula este parte din moștenirea UNESCO și este una dintre cele mai izolate din lume, fiind situată la 3700 kilometri de coasta Chile.
În anii dinainte de pandemie erau câte trei zboruri pe zi din Santiago de Chile, aducând peste 100 000 de turiști anual, de peste 10 ori mai mulți decât locuitorii micuței insule de numai 163 de kilometri pătrați – aproape la fel cât are micuța insulă Milos din Grecia.
Autoritățile impuseseră anumite restricții pentru a conserva frumusețea insulei, așa că nu este de mirare că acum, după aproape doi ani de pandemie mulți locuitori nu mai doresc turiști, ci ar dori să se întoarcă la stilul de viață tradițional. Sau la un turism ca în anii ’80, total diferit de ce se întâmpla în ultimii ani.
Probabil că se va ajunge la o situație de compromis, însă ce s-a întâmplat la un referendum legat de întoarcerea turiștilor pe insulă, cum au trecut locuitorii insulei Paștelui peste pandemie și alte câteva lucruri despre așteptările localnicilor în articol.
Pe data de 16 martie 2020 s-a decretat starea de urgență pe insula Paștelui
De când a fost proclamată starea de urgență nu au mai fost primiți turiști pe insulă, dar totuși 1000 de turiști au rămas blocați în Rapa Nui. Guvernul local nu i-a lăsat de izbeliște atunci când au rămas fără bani: le-au oferit cazări gratuite la hoteluri și mâncare multor turiști cât timp au așteptat un zbor pentru a se întoarce acasă.
În final două avioane charter au transportat turiștii blocați în Santiago. Ospitalitatea localnicilor i-a copleșit pe cei care pentru o perioadă au trăit pandemia alături de localnici.
Localnicii care erau în afara insulei la momentul închiderii ei au așteptat și șase luni pentru a se întoarce acasă din partea continentală a statului Chile, sau din Tahiti. Au fost diferite restricții la care ulterior s-a renunțat. Însă pe insulă nu au fost primți decât localnicii și chiar și aceștia au efectuat carantina obligatorie de 14 zile.
În ceea ce privește pandemia autoritățile locale s-au organizat impecabil. Au cumpărat echipamente, teste, au izolat rapid cele 8 cazuri de covid. Nu au avut niciun deces covid și niciun caz din luna septembrie 2020. Iar acum peste 73% dintre locuitori sunt vaccinați împotriva Covid 19.
„Vrei ca insula să se redeschidă în ianuarie 2021?”
Autoritățile locale din Rapa Nui au considerat că a venit momentul de a întreba locuitorii dacă doresc reîntoarcerea turiștilor prin referendum.
„Vrei ca insula să se redeschidă în ianuarie?” La vot au participat doar 972 de persoane, adică aproximativ 20% din locuitori. 649 au spus nu, 320 au spus da și în trei cazuri cardul a fost anulat. Decizia finală va fi luată de autoritățile sanitare din regiunea Valparaiso sau de către Ministerul Sănătății, care încă nu au făcut cunoscut dacă intenționează sau nu să se conformeze voinței populației.
Rezultatul referendumului este explicat și prin prisma imposibilității absolute a structurilor sanitare locale de a face față unei posibile creșteri a infecțiilor. În centrul medical al capitalei, Hanga Roa, nu există o unitate de terapie intensivă și au numai trei ventilatoare. O singură ambulanță este echipată pentru transportul de urgență al pacienților afectați de Covid.
În ciuda prezenței scăzute la vot, dezbaterea a divizat clar locuitorii. „Insula își obține veniturile din industria turismului. Este o sursă importantă a economiei noastre”, a spus Salvador Atan, vicepreședintele comunității locale. Un rezident, Hugo Atan, care a votat în schimb nu a declarat:” Cred că insula poate trăi fără vizitatori, trebuie doar să ne reinventăm și să ne amintim ce au făcut în trecut tații și bunicii noștri care au supraviețuit chiar și fără turism”.
Și cum au supraviețuit locuitorii insulei Paștelui pe timp de pandemie, deși mulți își câștigau venitul exclusiv din turism?
Simplu: au revenit la agricultură și la ajutorare în cadrul comunităților. Totodată au fost create câteva sute de locuri de muncă finanțate de autorități. Mulți localnici lucrează acum pentru a reda frumusețea insulei, la curâțare, la conservare. Și desigur în agricultură. Înainte de pandemie localnicii se bazau pe importurile din partea continentală a statului Chile pentru alimente, însă acum doresc să devină auto sustenabili 100% până în anul 2030.
Insula Rapa Niu a fost descoperită de exploratorul danez Jacob Roggeveen in ziua de Pasti a anului 1722. În anii 80 puținii turiști care ajungeau pe insulă se cazau la localnici, trăiau alături de ei învățând despre tradiții și obiceiuri, făcând parte pentru scurt timp din viața comunităților. Se legau prietenii pentru o viață. Este genul de turism pe care îl doresc acum mai mulți locuitori de pe insulă. Serigo Rapu, un blogger care locuiește pe insula Paștelui a scris un articol foarte frumos despre viața pe timp de pandemie și despre cum ar vrea să fie turismul în viitor.
Este greu însă de crezut că o să se întoarcă turismul la cum era în anii 80. Mai ales că între timp s-au construit multe hoteluri pe insulă, multe investiții internaționale sau realizate de către oameni de afaceri chilieni din afara insulei. Însă este posibil să vedem un sistem hibrid, cu mai puțini turiști, pachete de vacanță mai scumpe, vize mai greu de obținut ș.a.m.d.
Erau multe nemulțumiri legate de comportamentul vizitatorilor
Înainte de pandemie au fost multe nemulțumiri legate de comportamentul unor vizitatori, inclusiv a celor care se urcau pe statui. Un finlandez a fost amendat cu 17 000 de dolari fiind și expulzat de pe insulă și cu o interdicție pe viață după ce s-a suit pe o statuie și a ciobit o bucată dintr-o ureche a monolitului.
Arheoloaga Jo Anne Van Tilburg de la Universitatea din California și directoare a Easter Island Statue Project a explicat pentru CNN că în contrast cu turiștii din trecut, care erau pasionați de arheologie și economiseau mult pentru ”excursia vieții lor” acum majoritatea turiștilor sunt ”colecționari de locuri”. Și drept urmare nu au respect pentru cultura insulei și pentru tradiții și mulți creează tot felul de probleme.
Încă din 2018 s-au impus câteva măsuri: trasee prestabilite pentru vizitatori în cadrul Parcului Național Rapa Nui, nu se mai puteau deplasa liber peste tot și nici prea aproape de statui.Totodată, viza se oferea numai pentru 30 de zile, față de 90 anterior tuturor turiștilor străini dar și chilienilor care nu erau rezidenți ai insulei Paștelui.
Alte nemulțumiri erau legate de resurse și la gunoaie. Mulțimea de turiști alături de creșterea populației au dus la creșterea infracționalității și la probleme legate de resursele de apă. Nici cu gunoaiele nu stăteau mai bine. Acum 10 ani un locuitor de pe insula Paștelui genera anual în jur de 1,4 tone de gunoi pe an, iar acum s-a ajuns la 2,5 tone. Motive pentru care se lua în considerare inclusiv să nu se mai acorde rezidență străinilor, pe lângă limitarea vizei la 30 de zile.
Pandemia a rezolvat câteva probleme: legate de poluare, de stilul de viață dinainte, de comunitate. Cert este că insula Paștelui nu se va deschide prea curând, iar când se va deschide vom vedea probabil mai multe reglementări și limitări.
După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.
