Excursie din Sousse, Tunisia, Partea I: El Djem, deșert, Gabes, troglodiți și oaza Douz

100_9489
Cea mai copilăroasă cămilă din Douz

Plajă plajă, dar o excursie de 2 zile/1 noapte în inima Tunisiei este foarte tentantă, sunt multe variante, cu opriri diferite, iar alegerea noastră mi s-a părut minunată. Nu am dorit să nu mergem cu ceilalți turiști la excursia recomandată de agenția cu care am venit în Tunisia pentru că nu prea eram pe aceeași lungime de undă. Așa că am luat din oraș de la o agenție la întâmplare excursia și a ieșit perfect! Ceva mai ieftină (cu 30 de euro) plus că am fost un grup mic: noi două, două fete din Olanda, 2 cupluri de italieni unii tineri și unii pe la 45 de ani și un cuplu de francezi.

O excursie turistică 100% și foarte plăcută!

Am plecat – cum altfel decât dis de dimineață, culeși fiecare de la hotelul nostru, cu un microbuz ceva mai mare decât cele de la noi. Am făcut cunoștință cu tovarășii de drum și cu ghidul nostru, …. un poliglot extrem de bine documentat, curios, dispus să comunice și să împărtășească conoștințele sale non stop.

Prima oprire: amfiteatrul roman El Djem!

Thysdrus (actualul sat Ej Jem) era foarte prosper pe perioada imperiului roman, acum atracția principală o reprezintă uriașul amfiteatru roman unde s-au filmat scenele din Gladiatorul, hm…. am colindat ceva pe galerii, poze, poze, am realizat uimiți că mare parte este în foarte bună stare și mai departe! Am povestit mai mult despre acest teatru antic aici

100_9281
El Djem, Tunisia

100_9272

100_9283

Mai departe drumul ne poartă prin sate, localități, totul extrem de viu, multe case în construcție pe malul mării, unele sate mai sărace dar peste toate o țară nouă, mulți oameni tineri, speranță ( am ajuns aici înainte de revoltele din sper că nu s-a schimbat foarte mult, tunisienii sunt deosebiți).

100_9298
politia e cu noi

100_9306

100_9316

100_9325

100_9326

Cafea, apă și…. cam atât

Primul popas mai serios: o alimentară-autoservire la marginea drumului unde nu am putut să cumpăr decât chestii ambalate, gen cipsuri și apă și cafea, orice era de mâncare preparat nu am reușit nici măcar să privesc. La toaletă am văzut câțiva gândaci uriași. M-am grăbit afară. Cu toate acestea, era multă lume în acest local, majoritatea tunisieni, care nu ne-au agresat cu absoluti nimic, dimpotrivă, ne-au lăsat în față la coadă la casa de marcat, precum și alte gesturi mărunte menite să protejeze, să te facă să te simți în largul tău.

100_9308
Brunch

Golful Gabes

Suntem în Golful Gabes, îmi pare rău că nu am văzut mai mult, ascult poveștile ghidului despre sutele de mii de palmieri de aici și istoria zonei, noi ne-am oprit scurt la o amrgine de drum, câteva poze și mai departe.

100_9348
Palmieri în golful Gabes
100_9358
Suc de palmier
100_9361
Oprire prea scurtă, nu am apucat să văd mare lucru

Matmata așezare troglodită

O destinație foarte populară pentru turiști, care se înghesuie să vadă cum trăiesc încă troglodiții, în case săpate în piatră. Povestea este că ei resping traiul modern și păstrează tradițiile, bla bla. Nu cred o iotă. Adică cred că s-au retras în deșert dar nu că trăiesc aici, în paradisul turistic. Îmi pare rău că nu am ajuns pe cont propriu, să văd cum arată locul după plecarea autocarelor.
Zona este deosebită, serpentine, un peisaj selenar, arid, care a servit ca platou pentru filme precum Star Wars, Indiana Jones, The English Patient.

100_9373
peisaj selenar
100_9372
turiști, turiști, sentimentul este de entuziasm
100_9401
Încercam să mă protejez de soarele puternic
100_9390
microbuzul din dreapta este al nostru

Ce înseamnă turismul (iar m-am gândit cum de noi care avem atâtea nu le folosim ni se prezintă așezările săpate în stâncă, erau și câțiva oameni acolo, dar am avut sentimentul că este un muzeu al satului cu figuranți, de fapt cred că asta și este, nu mai stă nimeni acolo de mult. Mi-a plăcut să văd cum a fost, ce a fost, m-a amuzat că ni s-a prezentat ca și cum încă se mai locuiește acolo, ceea ce nu cred deloc, erau și fire de electricitate și cablu.

100_9407100_9413

100_9414

100_9409

100_9424
cabluri

100_9427

Prânz tunisian

De aici ne-am oprit la un local pentru masa de prânz. Mâncarea inclusă, băuturile nu. Am mâncat ceva tradițional, cu carne, legume și couscous. Am constatat cu surprindere că decât eu cu prietena mea am comandat ceva la bar (noi beri) și italienii. Restul au scos stilele mari cu apă pe masă, fără nicio jenă. Ba dacă îmi amintesc bine au luat și ceva la pachet. Eu cu prietena mea deja ne simțeam nabab-e când am comandat încă o bere de căciulă. Căldură mare monser.

100_9431
pranz
100_9452
Vedere de pe drum!

Cazare în Douz, la El Mouradi

Și drum, drum, făcut capul mare ghidului nostru, ajungem pe la ora 15:00 la hotelul El Mouradi din Douz, poarta deșertului, multă opulență aici, mai ales în comparație cu ce parcursesem până aici. Am înțeles de la ceilalți turiști români că au fost cazați la hotele mai slabe, la Yasmine parcă, de 3 stele deși plătiseră mai mult, acesta era cotat 4 stele plus.

100_9458
Intrare la El Mouradi, Douz, Tunisia

100_9459

100_9461

Aici cea mai plăcută surpriză: piscină și timp liber! Așa că răcoritoare (bere) cafea, preț de vreo 2 ore, destindere toală, ne-a prins bine.

Plimbare cu cămilele

Pe la 17:00 ne îmbarcăm din nou în autocar pentru plimbarea cu cămile în deșert. Cu Camelus dromedarius, cămile cu o singură cocoașă, sau cămile arabe – dromader. A fost sublim că ne-am dus pe înserat, plimbarea a fost incredibil de plăcută, deloc arșiță, am înțeles că așa a aranjat ghidul nostru și după discuții cu alți turiști am realizat că am fost privilegiați.

100_9469

100_9493
Eu am dorit neaparat o camila alba ne-am inteles bine
100_9516
iubesc desertul, imi aduce mult calm si pace
100_9468
de retinut! m-a amuzat ca era scris in romana om fi noi mai superstitiosi?
100_9498
popas
100_9548
prea frumos

Tuaregi în Tunisia? NOPE

HA: orice ghid o să îți spună – și nouă – că în deșert sunt tuaregi care îmbie fetele să meargă cu ei la o tură călare și acestea nu mai sunt găsite niciodată. Și acum mă zgârii pe ochi că am putut să cad în plasă… atunci nu știam dar nu mai sunt tuaregi în Tunisia (sunt în Mali, Algeria, Niger, dar nu aici), cei care se dau tuaregi sunt figuranți, parte din program, când au trecut și pe la noi cu placa, noi toate sfioase ne-am fofilat, nu o să uit râsul infatuat al tipului, plus că am realizat pe măsură ce se îndepărta .. că îl văzusem… mai devreme la piscină, chiar încercase să ne cunoască, și acum îmi e ciudă că nu am zis că vreu să mă plimb, să văd ce față ar fi făcut!

100_9529
tuaregi in Tunisia?

100_9530

Cursă nebună pe dune, carturi de desert

Spre plecare vedem: carturi de desert, raliul pe dune ne cheamă! 25 de euro parcă sau pe acolo, 20 sau 30 de minute și deși nu de dădeau banii afară, când mai prindeam o asemenea ocazie? Done! Tot autobuzul ne-a așteptat (și nu mai eram cu microbuzul nostru mic, ne lipiseră de alți turiști, un autocar mare ne-a așteptat să ne dăm noi pe nisip, asta este, nu era vina noastră, bine că am aflat asta la plecare, nu la început.

100_9564
Am coborat spre o noua aventura

A fost cea mai incredibilă experiență pe care am avut-o aici! Cursă nebună pe întuneric pe dune cu aceste carturi care prind o viteză și au o fiabilitate care ne-a satisfăcut pe deplin pofta de adrenalină! Doar noi două și cu un ghid! A fost foarte mândru de noi și nu îi venea să creadă cât de kamikaze puteam să fim, am dat totul să o întrec pe prietena mea și ea pe mine, numai el se ținea mai greu, mai ales că avea și toată răspunderea!

100_9574
cart in desert

Seara petrecută la hotel, cină extrem de abundentă, un bufet suedez uriaș, un salon cam cât Marriott A-D și mese pe totă lungimea. Cred că la fel am cumpărat separat băuturile, dar nu mai țin minte exact. Relaxare la piscină cu restul grupului, am împărtășit încântați impresiile de peste zi.

Răsăritul și o nouă zi ne așteaptă! – a doua zi în deșert

100_9598

După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.

Lasă un răspuns