Că vacanţa trece repede…. atât de repede şi când este de 3 zile şi când este de mai mult :).
Mâncarea de pe stradă nu este cea mai bună
Că mâncarea de pe stradă, street food, nu este cea mai bună, îmi pare rău să stric plăcerea multor entuziaşti ai mâncatului ieftin (mă includ şi pe mine) dar nu este cea mai bună, în afară de scoici şi St Jaques şi specialităţi, care şi la pieţele nocturne sunt scumpe, mâncarea are cam acelaşi gust şi nu diferă major. Adică fie mănânci porc, vită peşte, noodles sau orez totul are acelaşi gust.
La indieni la fel, lipiile cu brânză şi alte ingrediente ce mai aduc varietate, în rest aceleaşi esenţe.
Sigur mâncarea este comestibilă, gustoasă, însă nu este cea mai cea. Şi cred că este proaspătă, chiar am găsit câteva locuri unde se prepară fiecare fel în faţa ta, în foc şi este OK. Dar este mâncare, nu delicatesă.
Cea mai cea se găseşte tot la restaurante. Uneori diferenţa de preţ nu este mare şi nivelul de igienă nu se compară. Ştiu că nu vezi ce este în spate dar nici nu vine cineva care cu 2 secunde înainte a spălat pe jos cu mopul şi totuşi şi cu aceleaşi mâini înainte de a se spăla îţi aduce masa şi după un ardei iute şi îl înfinge fix în supă. Nonşalant. Bineînţeles mai am multe e descoperit şi nu am văzut mare lucru din Asia dar am întrebat de curiozitate multă lume şi impresia generală este aceeaşi.
Că pomul lăudat de multe ori este doar un pom lăudat
Foarte multe locuri nu sunt atât de simple şi nici cazările atât de ieftine. Nu peste tot în Asia. Şi nu în locurile cele mai dorite, în satele mai mici şi fără interes turistic desigur. Dar în locurile solicitate în niciun caz, decât dacă se rezervă din timp.
Că ţările în dezvoltare sunt în dezvoltare, asta înseamnă şi la preţuri, nimic nu mai este la fel ca acum câţiva ani.
Ţările cele mai ieftine sunt Vietnam, Laos, Berma, Cambodia şi Thailanda, asta mi-au spus la unison absolut toţi cei cu care am interacţionat, călători ca şi mine, aşa că îi cred. Ca şi mine adică teleleu cu transportul public şi aşa mai departe. Fără ghizi.
Toată lumea iubeşte Thailanda
Pentru foarte mulţi turişti sunt prima româncă pe care au întâlnit-o şi sunt mulţi din Europa! Clar există lumi paralele. Ăsta este un inconvenient pentru că trebuie să explic, să povestesc, îmi place dar pierd mult timp.
Nemţii sunt foarte curajoşi, pleacă de nebuni pe rute periculoase, se aventurează pe căi neumblate. Îmi place de ei.
Chiar suntem un bancomat cu picioare – expresia unei bune prietene – pentru mulţi asiatici, dar nu pentru toţi. Cei mai enervanţi sunt şi agresivi într-un fel care pe mine mă scoate din sărite.
Oamenii din Hong Kong sunt un pic zombie fiecare cu telefonul lui pe stradă, în metrou, peste tot. Nu toţi dar mulţi!
Hong Kong este un loc foarte sigur şi are extrem de multe de oferit pe lângă oraşul la care se gândeşte toată lumea: plaje exotice, insule feremecătoare, delte şi multe altele. Este o destinaţie completă.
Hong Kong chiar este paradisul cumpărăturilor
Tot în Hong Kong toată lumea poartă pantofii sport New Balance, de la tineri la bunici şi la oamenii care închiriază umbrele pe plajă. Nu sunt out of fashion, multe tinere cochete ii poarta, dar ca pe orice altceva, adică dar nu sunt nici ultima fiţă :).
În ţările musulmane băuturile alocoolice sunt foarte scumpe, atât de scumpe încât m-am tot sacrificat cu nucă de cocos şi freshuri de diverse la jumătate de preţ de o bere de exemplu.
În George Town nimeni nu mănâncă acasă
Sunt atâtea Food Court-uri stradale, cu mâncare, incredibil de multe pentru o populaţie inclusiv turişti mică. Şi mâncarea este ieftină de tot.
Cum să mă descurc cu transportul în comun prin tot Hong Kong-ul, în Dubai şi prin Malaezia. Singură. Adică studiat pe net şi întrebat la fata locului, odată ce te prinzi cum stau treburile într-o ţară este cu atât mai uşor să te descurci.
Fântânile din faţă de la Dubai Mall- Burj Khalifa au cel mai frumos spectacol pe care l-am văzut eu vreodată.
Că nu este aşa de uşor să mergi cu autobuzul, pentru că nu este mereu foarte uşor să găseşti o staţie: folosiţi GPS-ul.
Să cumpăr cartele locale GSM cu net, este extrem de folositor şi foarte ieftin. Eu nu am făcut asta în Malaezia şi nici în HK că doream să ţin şi numărul meu dar în Indonezia va fi primul lucru mai ales că insula Java este o provocare. Mai ales singură. Am nevoie de GPS mereu.
Este foarte cald într-un veşmânt Abaya, am îmbrăcat de două ori pentru a vizita câte o moschee şi a fost ca şi cum aş fi avut saună la purtător. Cred că cele mai scumpe, cu mătase sunt altă poveste dar nu toată lumea şi le permite pe acelea. Şi cred că sunt şi răcoroase protezează pielea, sunt curioasă :).
Uneori lucrurile cele mai frumoase aşteaptă după colţ, ceva pe lângă ghiduri turistice, trebuie numai să o iau pe unde văd cu ochii. Într-un orş mare este foarte frumos să te rătăceşti, mai ales că şi drumul este uşor de găsit, imposibil să nu întâlneşti o staţie de metrou, mai multe din când în când, dacă nu eşti în Jakarta, care este cel mai mare oraş fără metrou.
Avem în România cel mai bun şi prietenos internet din lume! Şi rapid şi bun şi peste tot şi îmi este dor de el 🙂
Cameron Highlands este un pom lăudat
Chiar nu trebuie să judecăm un popor sau oamenii de undeva după câteva experienţe mai proaste. Peste tot sunt uscături întâlnite mai ales unde este flux mare de turişti, dar sunt şi oameni extraordinari. Am întâlnit şi şi de toate naţiile de prin zona aceasta. Şi sunt multe.
Am nevoie de un plan
Da, am dorit să văd cum este aşa fără ţintă, dar o să mai încerc asta o dată când o să am un bagaj mic, micuţ, am eu o idee :). Plus ceva mai multă experienţă n Asia. Deşi nici aşa nu ştiu…
Mai bine mă simt şi fac mai multe când am un plan măcar în linii mari şi îl urmez. Sau niciun plan. Dar eu am avut o parte – biletele de avion şi nu am avut şi itinerariul exact în locaţii. Am vrut să văd cum este. Adevărul este că după ce am stat la un moment dat o dupăamiză şi am aranjat toate rezervările m-am simţit mult mai bine. Cred că sunt omul planului din păcate :(.
Într-o ţară musulmană ca turist care nu deranjează eşti foarte în siguranţă, mă refer la Malaezia. Malaezienii sunt un popor foarte tolerant, turiştii aici pot să umble sau să facă ce vor, bineînţeles nu vandalisme.
Stilul de viaţă şi alimentaţia săntoasă chiar contează: am fost uimită să văd în sate din insulele din Hong Kong şi în alte locuri oameni foarte în vârstă cu corpuri lucrate de zici că trăgeau la fiare dar pe curat zilnic. Fibră!
Pot să mănânc chiar dacă nu ştiu chineza 🙂
Etnicii Malay sunt extrem de binevoitori şi plăcuţi. Toţi pe care i-am întâlniti, niciunul nu a fost răutăcios sau hapsân.
Îmi place să comunic cu turiştii chinezi, cu cei din Singapore şi cu cei din Taiwan, sunt diferiţi dar foarte plăcuţi, taiwanezii sunt cei mai sufletişti, adică sunt foarte deschişi, ceilalţi au o altă cultură cred.
Să nu ascult poveştile cu sezonul ploios. Aici e full de turişti dar şi în Hong Kong era full şi totul rezervat şi în Cambodia, Vietnam, etc. Peste tot sunt milioane de turişti, pentru ei nu este sezon ploios? Şi se bucură tare de vacanţă.
Ce este prea mult strică: nu am crezut vreodată că am să spun asta dar am mâncat atâta rambutan de mi s-a luat!
Să mă uit în partea care trebuie a străzii la traversare, nu ştiu cum va fi acasă
Femeile pot călători singure
Şi cel mai important: că o femeie poate călători singură cam oriunde, eu m-am descurcat pentru prima oară în Asia singură în ţările unde am fost dar sunt sigură că aş reuşi peste tot ştiu asta pentru că am întâlnit multe fete şi femei care călătoresc singure pe aici din toată lumea: Portugalia, Anglia, Olanda, Germania, Franţa, Australia, Rusia, etc. Şi ele au fost şi în zone considerate periculoase. Singure.
De altfel plănuiesc la întoarcere să organizez o întâlnire dedicată călătoarelor, deoarece doresc să încurajez mai multe doamne să îşi urmeze visele, am întâlnit atâtea care o fac. Bineînţeles nu va fi nimic exclusiv pot veni şi domni, accesul va fi liber şi aştept propuneri, aici sau pe mail :). Dar mai am o lună de umblat, cel puțin!
Cam atâtea deocamdată, o să am liste complete şi mai structurate la final 🙂
Pe curând!
După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.
