După o zi de colindat prin Singapore, seara îmi dau întâlnire cu buna prietenă Ira în oraș, pentru a petrece câteva ore singure și a bârfi în voie. Zis și făcut, Singapore este un oraș în care te poți orienta foarte ușor, așa că am ajuns la stația MRT Clarke Quai fără nicio problemă, în timpul alocat pentru asta.
Dar Ira dorea să îmi facă o surpriză: să mă ducă să mănânc crab aici, deoarece este foarte apreciat și bun, așa că am ajuns la restaurantul chinezesc din clădirea de lângă Jumbo, respectiv CHEN FU JI.
Am luat un crab, destul de mare și foarte proaspăt, orez prăjit cu fructe de mare, salată înăbușită, ciuperci Shiitake- care sunt demențiale și bere Tiger rece ca gheața. Pe umezeala și căldura de acolo chiar merge pentru hidratate seara, după tonele de apă plată băute în timpul zilei.
Bun, foarte bun, nimic de spus, vine nota: 260 de dolari din Sinagapore, adică 200 și un pic de dolari americani.
CE? Crabul nostru a fost mare dar nu de 2 kg aproape
Se pare că la restaurantele chinezești se întâmplă des ca albii să fie jecmăniți se pune mult acolo unde prețul este la gramaj și gramajul la sfârșit după ei, ne-a cam dublat de fapt prețul la crab. Ira stă de câțiva ani în Singapore așa că este familiară cu unele lucruri. Nu este prima oară când i s-a întâmplat și îmi pare atât de rău că a vrut să nu mă ducă la food court ci la un restaurant frumos și măcar de am fi găsit loc la Jumbo!
A fost usturător și nu numai suma cât și faptul în sine. Dacă ar fi fost vorba despre un restaurant cu stele Michelin sau o masă cu vin (foarte scump acolo) se justifica, dar nu a fost cazul. Genul acesta de restaurant nu are acele prețuri. Se pare că oricum în Singapore dacă reclami un comerciant că nu este corect acesta poate pierde licența și toți clienții, sper că le bate obrazul, ar trebui să mai meargă acolo și să facă o reclamație. Mă oftic că poate să nu îmi strice mie seara nu a făcut atunci. Întâmplări.
Dar cum este tot răul spre bine…. din observațiile proprii, mereu se pierd bani: ori se strică lucruri, ori amenzi mari, ori o boală ceva și pe lângă bani mai sunt și alte neplăceri, așa că mai bine se face pierderea prin lucruri de acest fel decât ceva care contează cu adevărat.
Sunt sigură că în câțiva ani o să râdem de experiența crab, dar deocamdată nu, am ținut să scriu această pățanie care m-a făcut să mă simt ca acasă, adică pe litoralul românesc, unde în unele locuri o pulpă de pui poate cântări și 500 de grame, la mii de mile depărtare ( sau cât or fi), tocmai în Singapore. Așa că mergeți la Jumbo cu rezervare și luați un crab chilli. Dacă mai ajung în Singapore asta o să fac 🙂
După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.
he, he, bine ca ati avut bani suficienti la voi 🙂 oare ce se intampla daca nu ai cu ce achita ? te opresc sa speli vase ?
A platit Ira prin card, nu stiu ce se intampla :(((( bine spus, iei numai lucruri cu pret fix, sa fii sigur, nimic la gramaj!