Hai-hui prin Bangkok:#street food #Wat Pho #Wat Arun #City Pillar Shrine

tot 364
Buddha culcat – Wat Pho – are 46 de metri lungime

Bangkok-ul este o explozie de culoare, de arome, un oraș însorit care se cere a fi explorat pe jos, pentru a-i descoperi tot farmecul. La fiecare pas dai de un templu încântător, de un altar, de piețe înțesate cu produse în care sunt ascunse adevărate comori pentru cei care adoră cumpărăturile, de gherete cu mâncare, fructe, sucuri exotice. Sucul de rodie este divin, la fel ca și fructele de mare, supele și multe alte preparate.

M-am simțit total în largul meu pe străzi, în autobuze, printre thailandezi: odată ce îi înțelegi și îi iei așa cum sunt, nu te încrâncenezi în preconcepte, lucrurile se simplifică teribil. Cel mai bun lucru de făcut aici este să te lași purtat de curent și să te bucuri de orice întâlnești în cale.

A treia zi în Bangkok am început-o aproape ca pe fiecare celelalte, relaxat, cu câteva sucuri proaspete, capuccino și înghețată la un local foarte cochet, modern și după standarde europene, de care îmi era dor după 2 luni prin Adia de Sud-Est, iar după toate acestea m-am oprit pentru mic dejun la aceeași terasă la care mai dejunasem o dată cu o zi înainte, deoarece după atâta timp de drumuri căutam locuri familiare, iar aici mă simțeam mai aproape de casă: și preparatele erau similare.

20140916_110408

20140916_112101
În prima zi încercasem altă salată

După masă am luat-o ușor, ușor spre Marele Palat. Era cald, dar suportabil, gradul de umiditate mai redus decât în alte părți din Asia, mă simțeam total în elementul meu, deoarece îmi place umiditatea și căldura. Dar trebuie să purtați ceva lejer: mi-a fost extrem de utilă o rochiță vaporoasă din in. În drum am trecut pe lângă Sacrul Altar al Pilonului Orașului, uitați despre ce este vorba:

Altarul Pilonului orașului Bangkok

Mergând pe stradă m-a atras la un moment dat faptul că într-un loc erau foarte mulți thailandezi, care păreau că sărbătoresc ceva: aduceau multe ofrande, se rugau. De fapt în Thailanda în fiecare zi aproape se sărbătorește câte ceva, iar spectacolul care m-a atras este o imagine obișnuită, dar aici este un loc deosebit, deoarece Pilonul Orașului a fost construit chiar înainte de Marele Palat, care este vis-a-vis.
În conformitate cu credințele străvechi thailandeze, trebuie instalat un pilon înainte de construirea unui oraș, pentru a simboliza stabilitatea puterii. Pilonul inițial al Bangkok-ului datează din 1782, când capitala a fost mutată din Thonburi în Bangkok, fiind ridicat în timpul domniei regelui Rama I și având 4,75 metri înălțime. Când acesta a fost afectat de trecerea timpului, Regele Rama IV a cerut construirea unui nou pilon, de 2,7 metri înălțime. De atunci se fac lucrări de întreținere periodice. Ambii piloni sunt ținuți într-un altar special, construit la momentul ridicării celui de-al doilea pilon.
Deschis zilnic, între orele 07.00-18.00.
Intrarea este gratuită.
Am stat ce am stat, m-am bucurat de răcoarea din incintă și am traversat spre Marele Palat.

tot 308
La temple trebuie sa te desclați

Monumentul cu elefanți roz, aflat între Altarul Pilonului și Marele Palat a fost construit pentru a sărbători cea de-a 84-a aniversare a Regelui Bhumibol Adulyadej, din 5 decembrie 2011.

tot 319
Monument in Bangkok

Grand Palace – Marele palat din Bangkok

De cum am ajuns mi-am pus pe mine o bluză pentru a-mi acoperi umerii, obligatoriu în templele din Thailanda și m-am plimbat un pic prin grădina Palatului. Nu știu de ce, dar nu am simțit nevoia să și intru, am simțit că o să îl văd altă dată, în tihnă. Spuneam că oprirea în Bangkok a fost ca un bonus – deoarece găsisem un bilet de avion de întoarcere acasă de 2.5 ori mai ieftin de aici decât din Singapore – nu era plănuită, așa că am făcut totul după cum aveam dispoziția în fiecare moment, m-am bucurat pur și simplu de oraș.
Intrarea este 500 Baht (pentru cetățenii thailandezi intrarea este gratuită). Erau anunțate multe restricții – multe zone nu se vizitau în perioada respectivă. Totuși sacrul templu care adăpostește faimosul Buddha de Smaral, era deschis, însă  Buddha este de fapt din Jasp Verde și mai văzusem unul cu o zi înainte. Îmi era și foame un pic, mâncasem doar o salată și sucuri și știam că locul este uriaș, pur și simplu nu m-a tras ața.

Wat Phra Kaeo, Marele Palat, Bangkok

tot 321

tot 328
La Marele Palat

În schimb am luat-o spre Wat Pho, unde este marele Budha Culcat

În drum spre Wat Pho, unde se ajunge în aproximativ 10 minute pe jos, este o piață și multe tarabe, unde thailandezii vând de toate. Am refuzat politicos mai mulți binevoitori care după ce m-au întrebat unde vreau să mă duc mi-au spus că este închis la What Pho azi și că mă duc ei în tur de temple … da, sigur. Luasem deja țeapa tuk-tuk, de bunăvoie și din curiozitate, știam despre ce era vorba, am scris aici. Așa că am zâmbit, am plecat mai departe și am admirat câteva suveniruri, chiar doream să cumpăr câte ceva pentru cei de acasă.

tot 331

tot 482

tot 486
În Bangkok am baut câte 6-7 sucuri pe zi, îmi lipsesc enorm

What Pho

Unul dintre cele mai vechi temple din Bangkok, care datează dinainte de stabilirea capitalei în Thailanda de către Regele Rama I. What Pho, sau Wat Po este un templu budist – unul dintre cele 6 din Thailanda care au cel mai înalt grad, first class Royal temples. Aici a fost și prima Universitate din Thailanda, cu discipline precum religie, știință și literatură.
Ansamblul adăpostește cea mai mare colecție de imagini ale lui Buddha din Thailanda – mai mult de 1000, multe fiind aduse de la diferite temple abandonate de pe teritoriul Thailandei. Totodată sunt 91 de stupe de diferite mărimi.
What Po este cunoscut ca locul unde s-a născut tradiționalul masaj thailandez.

Viharn Phranorn

Viharn Phranorn este capela cea mai vizitată din complexul What Pho și adăpostește gigantica statuie cu Buddha culcat, care are 15 metri înălțime și 46 metri lungime. Capela a fost construită de Regele Rama III în 1832 – imaginea reprezentând intrarea lui Buddha în Nirvana și sfârșitul reîncarnărilor.
În incintă sunt 108 boluri de bronz pe coridor, care reprezintă cele 108 de simțuri, de sentimente și de tentații care trebuie depășite pentru a ajunge în Nirvana. Oamenii lasă monede în ele, unii în fiecare bol, pentru noroc. Se poate cumpăra un bol cu monede la intrare, nu trebuie să veniți cu ele de acasă.
Tot la What Pho puteți să faceți și un masaj thailandez, aici se predau cursuri de masaj, negociați prețul, ca în multe alte locuri din Thailanda.
Preț: 100 baht – de la 1 ianuarie 2015 intrarea este 200 baht.
Deschis între 8:00 – 17:00.

tot 348
Buddha culcat – Wat Po

tot 355

tot 366
108 pentru noroc

Cum am ieșit am luat câteva fructe de la o tarabă din fața templului, pepene și mango, mi s-a făcut brusc poftă. Și aici se cumpără fructele deja porționate în cubulețe, ca peste tot, într-un pahar din plastic, primești și țepușe pentru a nu mânca cu mâinile, totul curat și civilizat.

Chiar nu am înțeles de ce mulți se feresc să cumpere fructe de pe stradă, dar fiecare știe ce alergii sau sensibilități are, însă nu am auzit pe cineva să i se fi făcut rău de la așa ceva, mai ales în locurile unde este curat.
În drum spre chei – doream să ajung la Wat Arun, peste râu, m-am oprit la un stand cu fructe de mare, caracatiță, unde alegeai frigăruile și pe loc o doamnă foarte pricepută le prepara. Toate porțiile se serveau cu sosuri și cipsuri din partea casei.

Am luat câteva țepușe, totul a fost divin de bun, mi-a făcut cu ochiul și o supă pe care o serveau două doamne de lângă mine, chiar mi-au recomandat, mi se făcuse poftă, dar până m-am hotărât se  vânduse toată cantitatea, nici nu m-am gândit, oricum, cât să mănânc deodată? Cred că dacă aș fi stat în Bangkok mai mult mă îngrășam, totul mă atrăgea și tot ce am încercat mi-a plăcut. Sau poate că nu m-aș fi îngrășat, la cât umblam…. în Asia de fapt am slăbit cam 5 kg fără să mă abțin de la ceva, pur și simplu am făcut multă mișcare, dar în Thailanda și în Hong Kong mâncarea mi-a plăcut cel mai mult, în Indonezia de exemplu, unde am stat o lună, nu erau atâtea tentații.

tot 468
Bun de tot
tot 470
Mâncare de pe stradă, Bangkok
tot 475
Mâncare de pe stradă, Bangkok

tot 476

tot 479

tot 489

Între timp m-am mai învârtit pe la tarabe, am cumpărat câte ceva, am luat un suc de dourian care mi-a cam ieșit pe nas, efectiv l-am simțit toată ziua, nu prea îmi place, mai bine mă abțineam.
Mi-am mai luat un suc de mango și frigărui de pui, cum vă spuneam, totul mă tenta aici.

Am luat cursa publică, vaporașul spre Wat Arun, superbul templu de pe malul vestic al Râului Chao Phraya. Pentru a vă face o idee, o traversare costă 3 baht (1 baht este 0,12 lei).
A și înainte de îmbarcare, pe partea drepată am găsit un magazin cu suveniruri cu prețuri decente fără negociere, așa că am cumpărat mai multe statuete de diferite dimensiuni.

tot 496
Wat Arun pe malul Râului Chao Phraya
Umezeala in atmpsfera dar este atât de plăcut!

Wat Arun Ratchawararam Ratchawaramahawihan

Templul Apusului, este unul dintre cele mai cunoscute temple din Thailanda, pe partea Thonburi, partea vestică a râului Chao Phraya.
Dimineața, prima rază de soare se reflectă pe suprafața templului formând o feerie de lumină și de raze perlate. Dacă aș fi știut asta înainte aș fi încercat să vizitez locul în zori.
Templul datează din secolul 17, dar stupele, turlele au fost construite mai târziu, în timpul domniei regelui Rama al II-lea. Construcția lor a demarat la începutul secolului 19, fiind finalizată în timpul regelui Rama al III-lea.
Turla centrală, construită în stil khmer (ca și celelalte de altfel) este spectaculoasă cu figurinele ei din porțelan și din faianță colorată. Foarte multă migală a necesitat finisarea acestui templu, este o feerie.
Wat Arun este un templu frumos, dar m-a prins și ploaia și nu aveam umbrelă, normal, așa că am așteptat la adăpost cu alți turiști. Am admirat templul, la un moment dat ploaia s-a și oprit, nu a fost torențială, o ploaie măruntă, care a durat cred că maxim jumătate de oră. Imediat s-a uscat tot, de la căldură. Intrare: 50 baht.
Deschis între orele 8:30 – 17:30

Vaporasul opreste in fata altui templu: Wat Rakhangkhositraram Woramahavihan

tot 517
Norii se adună
tot 521
La Wat Rakhangkhositraram Woramahavihan
tot 527
Liniște

tot 526

tot 532
Totul este atât de bine îngrijit

tot 543

Wat Arun 

tot 564

tot 573

tot 570
Este o plăcere să vezi nuferi în grădinile publice

În cameră nu aveam niciun imbold de a mă întoarce, așa că am luat-o pe jos până în cartierul chinezesc, m-a prins noaptea pe drum dar doream neapărat să ajung acolo. Despre hoinărelile pe timp de noapte pe străzile din Bangkok am povestit aici, este o altă lume și totuși sigură – am colindat aproape în fiecare seară destul de mult cât să îmi fac o idee.

tot 667
Tot cu timerul mi-am făcut această poză, ca toate celelalte în excursiile în care merg singură și nu mi-a furat nimeni aparatul – o fi fost noroc? Tind să cred că nu, ci doar că lucrurile rele se întâmplă uneori, la fel ca peste tot, fiind excepții, nu reguli.

După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.

0 comentarii la „Hai-hui prin Bangkok:#street food #Wat Pho #Wat Arun #City Pillar Shrine”

  1. Pingback: Hai-hui seara prin Bangkok: cât de sigur este pentru o fată singură? | ExTraViTa

Lasă un răspuns