Happy Valantines day, my dear blog!
Articolul de față este un pamflet. Dar chiar așa, mai în glumă, mai în serios, unele lucruri parcă te cam pun pe gânduri. Oricum ar fi, din orice meci blog-iubit, nu știu cine iese mai șifonat, iubiții de bloggerițe au o competiție serioasă. Dar și nicio temă, pentru că toate găndurile jumătății nu o să se îndrepte vreodată spre un alt bărbat, ci doar spre el… mult iubitul blog. Care abia îți lasă un pic de timp pentru jumătate. Dar îți dă și atâtea lucruri, încât nu prea mai ai nevoie de prea multe, în afară de înțelegere. Și de multă libertate.
1. Blogul mă face să râd, să plâng, să sar în sus de bucurie, să îmi vină să sparg câte o vază (dacă aș mai avea veze de spart)
Când mă enervez (rar) sunt ca un vulcan, cred că sângele italian este de vină. Iar blogul te trece prin furcile iadului și prin porțile cerului. Acel moment în care a căzut blogul. Sau când după ce ai muncit enorm la ceva anume, afli că de fapt trebuie să o iei de la capăt. Precum am făcut eu cu SEO, am 600 de articole pe care trebuie să le refac. Sau cu alte lucruri despre care aflu treptat și trebuie să mă întorc iar să optimizez articolele.
Iar bucuriile: când primești aprecieri, sau o invitație deosebită, de exemplu în Thailanda, sau în Austria. Sau în India, sau în alte locuri minunate de pe glob. Când te lovești de unele nedreptăți, sau primești o recunoaștere (pe merit) fără să faci nimic, ci pentru că efectiv ți s-au recunoscut corect eforturile.
Sunt ”n” lucruri cu care te confrunți și treci mai departe. Înveți să te concentrezi pe ceea ce contează, să găsești noi căi, să fii cu mult și cu mult mai bun. Dacă vrei poți.
2. Blogul mă împinge să fiu mai bun/bună
Nu aș fi spus acum câțiva ani că o să învăț atât de multe lucruri despre bloguri, despre digital, SEO, că o să ajung să știu să fac websiteuri și așa mai departe. Învăț mereu, să editez, să fac fotografii și multe altele. Am atâtea de învățat că uneori mă blochez că nu știu ce să fac mai repede, le-aș face pe toate. Și nu sunt niciodată plictisită, nu știu ce înseamnă să mă plictisesc.
3. Blogul mă ajută să îmi setez corect prioritățile
Când am deschis acest blog am decis că va fi un loc de inspirație pozitivă, ferit de stres. Asta nu înseamnă că voi striga non stop că totul este minunat. Logic, trebuie să arăt mai multe fațete ale unei călătorii. Dar înseamnă că încerc ca tot ceea ce fac să fie la modul constructiv.
Am un set de valori, misiune, viziune și dacă am un dubiu cu ceva anume, mă uit la repere și decid dacă este bine să scriu sau să nu despre ceva anume. Și nu voi face lucruri care să descurajeze pe cineva să facă ceva, ci dimpotrivă, să încurajez și să arăt că se poate. Cam orice.
4. Primesc des aprecieri și complimente datorită lui desigur
Cu toții avem nevoie de recunoaștere. Să știm că facem ceva bine, să fim apreciați. Am primit nenumărate mesaje de la călători și mult mai multe de la călătoare. Îmi spun că au avut curaj să facă diferite lucruri, că au avut vacanțe reușite datorită unor informații de pe blog sau că au avut curaj să facă anumite schimbări în viața personală.
Lucrurile acestea sunt neprețuite și îmi hrănesc nevoia de apreciere. Știu că fac bine multe lucruri și chiar dacă nu pe toate, știu că ceea ce fac face o diferență. Ceea ce este enorm!
5. Îmi oferă multe cadouri minunate
Am primit multe cadouri frumoase datorită blogului. De tot felul. Nu stau să le menționez aici, dar sunt multe. Dar și eu îi dăruiesc la fel de multe și pe cel mai mare dintre toate: timpul meu. Cam pe tot.
6. Blogul mă scoate în oraș
Datorită blogului primesc multe invitații la tot felul de sindrofii și evenimente. Sau la restaurante, sau cluburi, peste tot. Bine, de ceva timp nu prea mă mai duc nicăieri pentru că nu mai stau prea mult prin București și pentru că aloc toate eforturile pentru a deveni 100%’‘ location independent”. Dar când voi putea lucra cu cineva, lucrurile se vor schimba, pentru că voi avea mai mult timp.
7. Blogurile îmi oferă multe excursii minunate
Datorită blogului primesc multe excursii și călătorii superbe. Fie că este vorba despre Info Tripuri, fie că este vorba despre călătorii realizate numai pentru mine de către o anume destinație, sau că vreau să mă duc la un anume hotel (Ritz Paris sunt cu ochii pe tine și știu că vom avea un rendez-vous) totul se datorează blogului.
Îmi place să călătoresc oricum, cu orice buget, în orice fel, însă numai după ce am crescut blogurile pot spune că vreau să stau la un hotel de cinci stele și să ajung să vizitez de două ori Atena în două luni consecutive pentru că am primit invitație de la trei hoteluri care se încadrau în ce doream eu atunci, toate de 5 stele, pam pam.
Sau am primit invitația de a-mi lua licența PADI de scufundare în ”open waters” în Maldive. Sunt în tratative pentru acest lucru, nu știu când/cum o să ”proceed” că depinde de mai multe lucruri, poate îmi iau licența în alt loc, dar ideea este că toate aceste cadouri le primesc datorită celor două bloguri, la care lucrez enorm, este adevărat.
8. Blogurile îmi consumă tot timpul
Blogurile îmi consumă tot timpul. Punct. Dar tot datorită lor am renunțat la toate lucrurile inutile din viață și ușor, ușor, mă disciplinez total.
Desigur, nu este totul numai lapte și miere, mai sunt și oameni care nu apreciază anumite lucruri pe care le fac, sau care mi-au spus că arăt ca un hipopotam. Dar ce, hipopotamii sunt simpatici, ce este atât de grav? Important este la ce vrei să te concentrezi, la ce este bun sau la ce nu îți place, ca în orice relație.
Cin Cin

După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.
Trebuie sa-fi faci rost de un iubit blogger si sa faceti echipa…. asta e solutia evidenta! 🙂
😀 😀 😀 location independent sa fie, price ar face, altfel nu area are cum sa merge decay daca sunt pregatita sa renunt eu la ale male si nu o voi face 🙂
Numai ca pe iubitul blog il imparti si cu altii. Ceea ce este minunat si iti multumim 😊!
Tare, tare asta, da :))))) multumesc!
Tare articolul, multumesc pentru informatie. 🙂
Multumesc :))))