Manastirea Cisterciana Carta 9

Mănăstirea Cisterciană de la Cârța și despre Ordinul Cistercienilor: căutau Sfântul Graal?

România Tara Fagarasului

Mănăstirea Cisterciană de la Cârța este un loc pe care nu trebuie să îl ratezi dacă pașii te poartă prin regiune, ba chiar să faci un ocol. Este un monument impresionant și unic la noi în țară. Istoria Medievală m-a fascinat dintotdeauna. Profit de fiecare vizită/articol pe care îl scriu pentru a învăța ceva nou, sau a-mi reaminti unele lucruri. Învăț mult mai ușor vizitând.

Acest loc este foarte special și vă recomand din suflet să zăboviți ceva mai mult timp aici. Să stați un pic pe pajiștea domeniului (dacă vremea vă permite), să vă urcați în turn pentru a admira frumoasa priveliște dimprejur și mai ales să încercați să restituiți cu ochii minții cum era odată acest loc. Ce a însemnat. Pentru regiune, dar și ca implicație privind mersul lucrurilor prin lume. Pentru că cistercienii au jucat un rol hotărâtor în istorie în secolele 12-13, au ajutat la devierea cursului practic și ne îmbogățim mereu, odată ce acumulăm mai multe cunoștințe. Și suntem mai fericiți, desigur, pentru că ne ocupăm mintea cu lucruri interesante.

Am dorit să scriu acest articol încă de când eram în frumosul sat Cârța, de altfel am postat pe Facebook mai multe fotografii și am scris pe scurt despre abație, ca unul dintre obiectivele impresionante din Țara Făgărașului. Între timp, mai mulți prieteni au vizitat mănăstirea și peretele meu de Facebook era plin de poze de acolo. Toată lumea deosebit de încântată de acest loc superb. Am amânat să scriu pentru că…. doream să scriu ceva cu totul nou. Să cern acele lucruri interesante, pentru a înțelege contextul în care a fost ctitorită această mănăstire și cel în care a fost desființată. Un lucru este clar: oamenii gospodari din Cârța îi fac cinste, au grijă de loc, îl prețuiesc.

Pentru a nu posta trei articole, am structurat materialul în trei capitole: mănăstirea Cârța, satul Cârța și un capitol despre Ordinul Cistercian. Albumul Foto este la finalul articolului. 

Capitolul unu: Mănăstirea Cârța

Mănăstirea Cârța este cea mai sud-estică Abație a ordinului cistercienilor și cel mai vechi edificiu în stil gotic din România. A fost construită de călugării cistercieni începând cu anul 1202. Abația Igriș este Abația mamă, însă toate mănăstirile cisterciene țineau la vremea respectivă de Abația Citeaux, Burgundia, Franța. A fost desființată în 1474 de către  Regele Matias Corvin bunurile mănăstirii fiind date către orașul Sibiu.

Abația Cârța era o zonă delimitată de râul Olt, râul Arpaș și râul Cârțișoara și Munții Făgăraș la sud. Teritoriul a fost donat de către regele Andrei al II-lea al Ungariei. care le-a dăruit cistercienilor acel teren mlăștinos, pentru a construi o Abație, scopul fiind acela de a-și salva sufletul.

A fost menționată în documente ca fiind Ctitorie regală maghiară și înzestrată între anii 1202 – 1209. Călugării au purces la treabă, asanând, nivelând, ba chiar au deviat cursul unui râu, pentru a avea apă curentă în curte. Au construit și o moară, călugării cistercieni fiind renumiți pentru inovările în ingineriile hidraulice și pentru faptul că au dus aceste inovații în teritoriile unde au ajuns, au răspândit folosirea acestor tehnologii. Totul în tăcere, sau vorbind doar dacă era strict necesar și numai strictul necesar. Când nu munceau, se rugau, iar unii se și autoflagelau. Stilul lor de viață era foarte auster, erau vegetarieni, nu încălzeau locuințele (cel puțin nu cei de rând am scris mai jos mai multe despre cistercieni) și aveau o speranță de viață redusă: maxim 40 de ani. Desigur, la vremea respectivă acest lucru nu era deloc neobișnuit.

Prima construcție a Abației Cârța a fost provizorie, fiind realizată cu materiale perisabile, iar în jurul anilor 1210-1215 s-a construit capela din piatră, oratoriul, acesta având ziduri masive. Ulterior, lucrările au fost extinse. S-a refăcut după marea invazie mongolă din anul 1241, nefiind distrusă în măsura în care a fost Abația Igriș. După invazia invazie, zidurile de apărare au fost înălțate până la patru metri.

În acest sens, Consiliul Cistercienilor (Capitul) a trimisîn Transilvania maeștri pietrari, pentur a ajuta la reconstrucție. Influența lor stilistică se regăsește într-o mulțime de edificii de la noi, inclusiv la Prejmer, Hărman, Capela Sfânta Ecaterina din Brașov. Mănăstirea a fost reconstruită în stil gotic timpuriu, în mare parte.

Ca o notă, abația a fost construită în aceeași perioadă cu Cruciada a IV-a (1204) și cu Cruciada Catarilor (1209). Cistercienii au fost implicați activ în ambele cruciade, însă nu călugării de rând, care munceau pe rupte și aveau o viață deosebit de grea, fiind considerați acum de istorici o uriașă forță de muncă neplătită, ci mai marii.

Mănăstirii cisterciene Cârța îi erau aservite zece așezări, printre care Cârța (Kerch) și Criț (Cruz). Au ajutat la fondarea multor așezări, pe care le-au populat cu sași, începând cu jumătatea secolului 13, toate pe malul drept al Oltului.

Așa cum spuneam, mănăstirea cisterciană a fost închisă în anul 1474, iar din anul 1519 saşii au ridicat biserica pe ruinele mănăstirii. Aceștia au trecut la protestantism. Biserica a fost susținută prin eforturile și donațiile comunității din Cârța.

Azi putem admira capela, care este folosită de către comunitatea evanghelică, dar și o parte dintre zidurile lăcașului.

Când am vizitat Abația, am avut un ghid excepțional: Preotul comunității evanghelice, Domnul Michael Reger. Abia aștepta să povestească cât mai multe lucruri, odată ce a văzut că suntem interesați și de istorie, nu numai să facem poze. Ne-a rugat și să nu vă suim pe ziduri, inclusiv la cea mai frumoasă fereastră. Ba chiar intervenea, rugând vizitatorii să nu mai facă acte de vandalism. Ține foarte mult la acest loc, asta se vede.

Iar dacă doriți să poposiți un pic mai mult aici, este un bar chiar în curtea mănăstirii, cu o terasă generoasă. Iubesc să stau efectiv în aceste locuri, să privesc, să mă gândesc, așa că dacă aveți timp, puteți poposi un pic aici. Pentru a avea o privire de ansamblu a complexului actual, faceți câțiva pași în curte și admirați domeniul. Peste gard de mănăstire este o păstrăvărie. Da, în Țara Făgărașului sunt multe!

Capitolul doi: Satul Cârța.

Satul Cârța este un sat frumos, cu străduțe pietruite, multe flori, clădiri bine întreținute și colorate. Are două biserici superbe, una evanghelică (Mănăstirea Cisterciană) și una ortodoxă: Sfânta Paraschieva. Este o biserică foarte veche, zidită acum aproape 180 de ani. Oamenii din sat, români și sași trăiesc cu siguranță în mare armonie, deoarece lucrurile se mișcă. Este curat, frumos, imaculat. Asta nu prea se întâmplă dacă există disensiuni într-o comunitate, chiar atunci când în comunități au aceeași naționalitate, dar interese opuse.

Peste drum de Mănăstirea Cisterciană este un parc mic frumos, cochet, cu multe flori (când l-am vizitat noi) și cu panouri ce conțin informații despre regiune, despre comunitate și despre traseele de drumeție catre se pot face în zonă.

În sat sunt multe obiceiuri și festivități. De exemplu, de Rusalii tinerii plantează la ușa fetelor armindeni (mesteacăni), fiind omeniți cu: cozonaci, gogoşi şi băuturi. Primesc și bani, care sunt folosiți pentru organizarea balului de Rusalii. Și sunt multe, ca de exemplu sărbătoarea denumită ”Buzduganul”, ”Ceata de Feciori” și multe altele. Le puteți vedea aici, pe websiteul Primăriei Cârța. Alături de alte informații utile pentru vizitatori.

Capitolul trei: Ordinul Cistercienilor

Cistercienii sunt un ordin religios catolic, de călugări și călugărițe, care s-au desprins din Ordinul Benedictinilor. Au avut o influență majoră în Evul Mediu, în special în secolul 13. Doi Papi au venit din rândurile cistercienilor. Ambii cu roluri decisive în Cruciade și Inchiziție. Ordinul Cistercienilor a pornit cu modestia, a evoluat, depărtându-se de la austeritate, au pierdut din influență din cauza disputelor interne și au ajuns la reformă. Azi sunt două ordine cisterciene: Trapiștii sau Ordinul Cistercienilor de Strcită Observație (Ordo Cisterciensis Strictioris Observantiae), abreviat OCSO. Și Cistercienii de observație comună, adică cei care pe parcurs s-au mai desprins de stilul de viață absolut strict, auster și simplu al Sfântului Benedict.

Mănăstirile cisterciene aveau ca protectori fie nobili fie episcopi, dar nu la început, ci după ce ordinul a devenit foarte extins.

Arhitectura cisterciană este uimitoare. Mănăstirile cisterciene sunt printre cele mai frumoase clădiri din perioada medievală, multe dintre ele fiind înscrise în patrimoniul UNESCO. Clădirile cisterciene timpurii erau construite în stil romanesc și gotic, ulterior în stil renascentist și baroc, urmând trendurile vremurilor. 

Cistercienii au inovat în domeniul ingineriei hidraulice, aducînd peste tot unde au ajuns cunoașterea lor și răspândind folosirea morilor cu apă. Inclusiv pentru sisteme de încălzire centrală.

Cistercienii au început ca reformatori, ca o întoarcere la simplitate. La viața monahală ce presupunea citi Biblia,a  lucra mult (agricultură în principal) și tăcere. Simplitate austeră

Cum a început totul? În 1908, abatele Robert a părăsit abația Molesme din Burgundia cu 20 de discipoli. Motivul a fost că au dorit reîntoarcerea la viața austeră, simplă, pură, la rigoare și simplitate, să trăiască după pilda Sfântului Benedict.

Aceștia au fondat Abația de la Citeaux, langă Dijon, Franța în 1111, ordinul devenind oficial în 1112. Fiecare abație avea propriul abate, ales fără intervenții din exterior și se susțineau singuri prin muncă. Călugării Albi (culoarea veștmântului lor) posteau și se abțineau de la a consuma carne, pește și ouă. Aveau un Consiliu General, format din abații din fiecare mănăstire. Se întruneau o dată pe an, nefiind admis absenteismul și în principal se verifica ca fiecare lăcaș să respecte canoanele, stilul de viață auster și tot așa. Totodată, fiecare mănăstire era verificată o dată pe an de către o delegație. 

Expansiunea Ordinului Cistercienilor 

Însă la un moment dat în 1112 un tânăr nobil din Burgundia, Bernard s-a alăturat ordinului cistercienilor ca novice, alături de aproximativ 30 de rude și prieteni. A devenit în scurt timp Abate fondator la Clairvaux, o nouă Mănăstire cisterciană. A devenit cunoscut sub numele de Bernard de Clairvaux, ulterior ca Sfântul Bernard de Claiveaux.

Acesta a devenit o stea a vremurilor sale, fervoarea cu care predica atrăgând o mulțime de discipoli, în special mulți tineri. Niciun alt ordin religios nu a crescut atât de mult atât de repede: la decesul lui Bernard erau aproape 340 de abații cisterciene, dintre care 68 direct fondate de abația de la Claiveaux. Ordinul se extinsese în Suedia, Portugalia, Scoția, Estul Mediteranei.

Ulterior, au ajuns și în germania, Moravia, Italia, Sicilia, Polonia, Ungaria, Transilvania, Norvegia, Suedia, Spania, Croația, Portugalia în toată Europa adică. La sfârșitul secolului al 13-lea, cistercienii aveau 500 de abații, iar în secolul 15 au ajuns la aproape 750. De aici a început declinul. Dar o iau înainte.

Notă: în timpul războaielor din peninsula Iberică (cu maurii), a fost înființată o filieră militară a Ordinului Cistercienilor. În 1157, în Ordinul Calatrava au intrat mulți membri ai familiilor de cavaleri. Lăsând la o parte filierele….

Încă de la sfârșitul secolului l 12-lea, cistercienii au început să fie interesați de alte lucruri decât viața monahală și slăvirea lui Dumnezeu. Au devenit (o mare parte) somptuoși. Agricultura le-a dezvoltat spiritul comercial. Au devenit bogați, iar în multe mănăstiri preocuparea de a strânge avere a dus ca mulți călugări să abandoneze austeritatea și munca manuală.

Desigur că în unele mănăstiri era mai multă austeritate, în altele mai multă preocupare către studii, se căuta ascensiunea spre poziții superioare. Fiind un ordin foarte favorizat, era foarte atractiv pentru mulți tineri care doreau o carieră clerică. Cu siguranță mulți călugări munceau și trăiau cu totul auster, se spune că era o forță de muncă uriașă, neplătită – călugării și călugărițele care nu erau de viță nobilă în principal roboteau aproape încontinuu, trăind foarte modest și total auster. Însă cei de rang înalt au început să fie interesați din ce în ce mai mult de ce se petrece în afara mănăstirilor.

Foarte rapid s-au amestecat în Cruciade, dar și în pedepsirea creștinilor considerați ”eretici”. Au avut un rol hotărâtor în Cruciada Catarilor, de exemplu, primul genocid creștin. Au acceptat roluri de legat papal, episcopi, extinzându-și influența pentru a porni cruciada Albigensiană. Și au contribuit masiv la instituirea Inchiziției și a procedurilor (interogatoriilor etc – ce a venit cu Inchiziția).

Comandantul Cruciadei Catare (primul genocid creștin, când au fost uciși aproape un milion de catari, catolici și evrei) a fost Conducătorul Ordinului Cistercienilor, Arnaud Amaury, Abatele din Citeaux. Au fost masacre oribile, iar celor care au făcut acest masacru posibil li s-a promis iertarea tuturor păcatelor trecute, prezente sau viitoare. Au fost uciși copii, femei, bărbați, au fost arse orașe întregi. Când Arnauld Aimery, a fost întrebat cum pot să își dea seama cine este eretic catar și cine locuitor al orașului, catolic, acesta a replicat: ”Omorâți-i pe toți. Dumnezeu îi va recunoaște pe ai lui”. Catarii au fost Cavalerii Iubirii și ai sacrificiului, am scris despre istoria lor un articol separat:

Catarii, Cavalerii iubirii, ”Budiștii Vestului”, mai periculoși decât Islamul în secolul 11

Însă o mare parte a călugărilor cistercieni duceau în continuare viața austeră, așa cum am spus, cu credință și în speranța mântuirii. O lungă perioadă au fost frământări interne, au scăzut în importanță în secolul 15, iar tensiunile au crescut, mulți fiind nemulțumiți că o mare parte a deviat de la viața monahală. Și așa au ajuns iar la separare, la reformă.

Primul Papă Cistercian: Papa Eugene al III-lea între anii 1145-1153

Papa Eugene III – primul Papă cistercian, se spune că era de origine modestă. De fapt…. nu sunt prea convinsă. Era foarte obișnuit în vremurile de atunci, ca nobilii sau chiar mulți înalți prelați să aibă copii ilegitimi. Aceștia erau bine îngrijiți, de către ei sau de către familie. Erau pasați inițial în îngrijirea cuiva, iar după ce creșteau un pic erau împinși pe la spate, spre diferite funcții.

Majoritatea băieților erau îndreptați ori spre preoție, ori în armată. Și aveau cu toții cariere frumoase. Cu cât mai sus era ”părintele” cu atât mai sus ajungea și copilul. Ba de multe ori chiar și fete de origine nobilă, sau femei căsătorite, sau devenite văduve aveau copii ilegitimi și la fel. Erau crescuți de către o familie de oameni modești, sau la mănăstire (fetele) iar la un moment dat copilul era educat, i se găsea un loc și un rost. Fetele ilegitime ale nobililor erau de obicei crescute de călugărițe și ori deveneau și ele maici starețe, ori erau căsătorite bine. La un moment dat, în anumite curți copii nelegitimi erau protejați pe față, aveau titluri și multe măreții.

Papa Eugene al III-lea a fost născut în vecinătatea Pisei, având se pare o origine modestă familie modestă, nu se știu foarte multe lucruri despre copilăria sa. A fost identificat însă din secolul 16 ca membru ai familiei Paganelli di Montemagno, din aristocrația din Pisa. A avut un parcurs foarte stelar: a intrat în preoție în anul 1134-1137 la ordinul Papei Inocențiu al II-lea, care era din Pisa.

Sub influența lui Bernard of Claiveaux, viitorul Papă Eugene al III-lea a intrat în ordinul Cistercienilor în 1138, s-a dus la Claivaux și un an mai târziu s-a întors în Italia ca lider al comunității din Scandriglia. Iar în anul 1140, Papa Inocențiu al II-lea l-a numit Abate al mănăstirii Saint Anastasio alle Tre Fontane din afara Romei. Mare grijă a avut Papa de acest tânăr. 

Papa Eugene al III-lea a pornit a Doua Cruciadă.

Al doilea Papă din ordinul Cistercienilor: Papa Benedict al XII-lea între anii 1334-1342

Papa Benedict al XII-lea a fost al treilea Papă de Avignon. A încercat să unească Biserica Ortodoxă cu Cea Catolică, separate cu mai bine de trei secole înainte. A făcut multe reforme și s-a opus nepotismului. Era și el de origine modestă, însă a depus mai mult efort pentru a promova în poziții înalte. A efectuat multe studii și a parcurs mai multe etape în preoție.

A inițiat o adevărată vânătoare contra ultimilor catari, iar după ce a eradicat ultimii ”eretici” din sud, a devenit Episcop și la mai puțin de un an, Cardinal, ulterior fiind ales Papă. Librăria Vaticanului deține Registrul în care a fost notat cu minuțiozitate eforturile de depistare ale ultimilor perfecți catari.

El este cel care a reușit capturarea lui Guillaume Bélibaste, se spune ultimul perfect catar. Acesta a fost ars pe rug în anul 1321. A fost slăvit în Sânul Bisericii, dar ținut de rău de atunci de comunitatea locală. Ca o paranteză: nu cred că Guillaume Bélibaste a fost ultimul perfect catar, ci că au mai scăpat câțiva, dar că s-au infiltrat, au trăit ascunși. Poate nu este așa, nu am încă certitudini care se pot demonstra, dar așa îmi spune flerul meu.

Papa Benedict al XII-lea era foarte pasionat de teologie. A promulgat o constituție apostolică, potrivit căreia sufletele celor decedați vor ajunge imediat în rai, vor primi mântuirea imediat după moarte, în opoziție cu dogma potrivit căreia sufletele așteaptă Judecata de Apoi pentru a se înălța, dogmă susținută de Papa Ioannes al XXII . Unii au spus că această afirmație este împotriva Concepției Imaculate. Însă dezbaterile au tot continuat și continuat timp de veacuri după, așa cum fuseseră și veacuri înainte.

De ce am scris despre Papii cistercieni? Pentru că ambii au fost implicați masiv în pedepsirea Catarilor. Iar Comandantul armatelor Cruciadei Catare a fost tot cistercian, capul ordinului. De ce erau atât de preocupați de catari? Aveau legături și cu Templierii și s-au implicat în multe Cruciade, care au avut ca scop și adunarea de artefacte și cunoașterea secretelor adăpostite în Ierusalim și în alte regiuni unde au ajuns. Oare cistercianii au devenit preocupați de găsirea Sfântului Graal?

Așa cum scriam în articolul despre catari, conform scrierilor vremii, Cavalerii Templieri le dăduseră lor spre păstrare Sfântul Graal, care a fost pierdut. Deși au masacrat sute de mii de oameni, Catolicii nu au reușit să găsească comoara catarilor. Asta explică de ce a pornit Inchiziția, ca vânătoare a ultimilor catari. Sunt multe mistere și o data toate vor ieși la lumină, că de cunoscut ele se cunosc.

Au fost cistercieni care au pus la îndoială ordinele militare din cadrul mănăstirilor, mai ales în timpul Cruciadelor. Ba unii chiar au predicat împotrvia acestui fapt, sau al convertirilor forțate. Abatele englez Isaac de l’Etoile, din Poitiers, A pus la îndoială faptul că cruciații puteau fi priviți ca martiri dacă își pierdeau viața în timpul luptelor cu cei care nu erau creștini, sau cu cei declarați eretici. Deci și în sânul lor, au fost mulți care vedeau nedreptatea. Și o spuneau cu voce tare.

Am vizitat Țara Făgărașului ca parte a proiectului de promovare a regiunii, iar toate fotografiile sunt realizate cu un telefon Samsung S20. Samsung a fost partenerul oficial al Asociației Țara Făgărașului în primul blogger trip, care a avut loc anul acesta.

Sper că nu se supără pe mine că am deviat mult de la subiect, dar îmi asum, pentru că nu m-am putut abține. Sunt atâtea lucruri interesante pe care le putem asimila la o singură vizită într-un loc! Am fost mereu pasionată de istorie, practic toată copilăria și adolescența am citit mii de cărți. În clasa a 7-a citisem deșa de două ori Memoriile lui Saint Simon și Bibliografia lui Henric al IV-lea. Însă cu munca, cu una, cu alta, la un moment dat am pierdut pasiunea totală pentru istorie, deși nu de tot. Am tot cumpărat Studii diverse, tot ce găseam despre subiectele care mă interesau, inclusiv Istoria papalității. Le-am parcurs, dar nu atât de amănunțit precum înainte. Însă acum, cu această perioadă, mi-am regăsit marea pasiune și nu pot să nu o împărtășesc.

Mănăstirea cisterciană Cârța, album foto

Manastirea Cisterciana Carta

Manastirea Cisterciana Carta 5

Manastirea Cisterciana Carta 1

Manastirea Cisterciana Carta

Manastirea Cisterciana Carta 7

Manastirea Cisterciana Carta 6

Manastirea Cisterciana Carta 2

Manastirea Cisterciana Carta 3

Manastirea Cisterciana Carta 4

Manastirea Cisterciana Carta 8

Manastirea Cisterciana Carta 9

Manastirea Cisterciana Carta 10

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *