Banyuwangi, ospitalitate indoneziană și multă dragoste

Dragoste este ceea ce am simțit în Banyuwangi, cea dintre membrii micii comunități din cartierul foarte colorat și autentic din Banyuangy, Indonezia, unde am petrecut 2 nopți la începutul lunii septembrie 2014.

Cevilla Bed & Brakfast

Chasy, gazda noastră, ne-a așteptat cu mașina și ne-a dus acasă la ea, foarte 130 000 de rupii adică mai puțin de 10 euro pentru cameră dublă foarte curată, cu mic dejun inclus. Baie comună dar foarte curat, lună chiar. Ce este și mai extraordinar Chasy vorbește engleza foarte foarte bine, ceea ce a fost de folos pentru a afla mai multe informații, pentru a comunica.

Cartierul în care am stat este fermecător. Căsuțe colorate, mi-a adus aminte de Trinidad, Cuba! Mulți copii veseli pe străzi. Și curioși, ne-au tot vizitat, ne-au invitat acasă la ei, cea mai drăguță invitație primită fiind: vrei sa vii acasă la mine? Am o pisică foarte drăguță.

Bineînțeles că nu știau engleză, dar învățau câte ceva mecanic și întrebau, doreau să exerseze. În prima seară am rămas singură în casă câteva ore -doream puțină liniște să îmi revin- și am stat cu jumătate din copii din cartier, care intraseră și îmi puneau întrebări diverse, își băgau mâinile în părul meu, curioși, plus complimentele. Foarte frumoși, suflete curate de copii. Tocmai avusesem oribila experiență de la terminalul Prombolingo așa că interacțiunea cu micuții a fost ca un balsam, mi-a luat supărarea așa, cu mâna.

Am stat 2 nopți la pensiune cum am spus, prima când am ajuns și a doua în noaptea de dinainte să mergem la Kawah Ijen. În ziua petrecută acolo am umblat prin Banyuwangi pentru provizii și am găsit un oraș foarte curat și liniștit.

Ne-am tot învârtit pentru a găsi o alternativă de a ajunge la Ijen, dar ni se cereau bani destul de mulți și nici nu am găsit oameni care să ne inspire încredere 100%. Scutere de închiriat nu am găsit.

Am ajuns acasă și am încercat să închiriem de la gazdă scutere, dar în teste am avut o experiență mai puțin plăcută care m-a lecuit de a lua un scuter pentru a ajunge la Ijen – dar mi-am propus să îmi iau carnetul A, pentru a fi mai ușor șă fac față acestor provocări. Până la urmă am luat transport cu SUV de la gazdă, am scris despre Kawah Ijen tot ce este necesar în articolul dedicat, aici.

După ce am colindat noi prin oraș ne-am întors acasă pentru a merge la ferma de fructul dragonului a gazdei noastre, a fost o excursie gratuită pe care ne-a oferit-o, ea fiind unul dintre omaneii aceia generoși care doresc să construiască, să dea valoare. Este profesoară de limba engleză și bineînțeles se ocupă cu multe altele, pentru a asigura un trai bun familiei ei.

Ne-a vorbit despre cum se ajută ei în comunitate, despre greutăți -fusese rupt gardul de la fermă și furate mai multe fructe – uscăturile nu atacă numai turiștii ci chiar și indonezienii obișnuiți, ca la noi de altfel.

Ne-a dat câte o nucă de cocos proaspăt dată jos din cocotier, ne-a povestit despre alte legume, recolte, cum trăiesc ei. O stare de calm total.

Ce îmi mai amintesc despre oraș: cât am stat să așteptăm gazda vis-a-vis de unde ne-a lăsat autobuzul am băut o grămadă de sucuri naturale de la o gheretă din fața unui supermarket. Divine și se pot prepara și fără apă: mango cu portocale, avocado, ananas și guava, etc… etc. Am tot revenit acolo, am făcut o vânzare…. și nu, nu ne încărca la notă plus că doamna de acolo ne-a dat și informații utile folosind goolge translate pe telefonul ei care era destul de rudimentar dar avea internet!

Aș fi stat desigur mai mult acolo, sau aș mai merge în zone ca aceasta, am avut o stare ușoară, de acceptare, de bunăvoință. Oamni extrem de primitori.

Când am plecat Chasy ne-a dus până la feryboat spre Bali, cu mașina desigur. Extraordinară.

Mirela Leoni

După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.

extravita.ro