Excursie pe culoarul Rucăr Bran cu Scorilo Turism

Românești România

Pe 1 decembrie am plecat dis de dimineață într-o scurtă escapadă pe meleaguri mioritice. Se anunțau ninsori grele și aveam poftă de zăpadă, de ger combinat cu vin fiert, de peisajele noastre feerice de iarnă. A fost o excursie în care am vizitat multe obiective turistice, dar am și petrecut și am avut și mult timp pentru relaxare.

Doream ca de 1 decembrie să sărbătoresc, cu lume multă. Așa că am acceptat invitația lui Costin-Ion Corboianu de la Scorilo Turism, care are o mulțime de programe excelente în toată țara și care este o enciclopedie. Nu glumesc, cunoaște în detaliu istoria fiecărui ungher din toate ținuturile și este de înțeles, pentru că de ani de zile asta face: bate țara în lung și în lat aproape non stop cu grupuri de turiști deveniți în parte o familie. Să vedeți așadar cum a fost:

Prima zi, joi, 1 decembrie: Brașov, Bran, Podu Dâmboviței

Am plecat din București dis de dimineață, la 7:30, iar prima oprire a fost (în afară de benzinării) la:

Brașov: pregătiri de târg, vin fiert și Junii Brașoveni

În Brașov m-am despărțit de grup, deoarece aveam întâlnire cu un fost coleg și călător pasionat, căruia i-am luat inclusiv un interviu, despre călătoria în Praga. Ne-am plimbat prin centru, am mers într-un bar pentru un vin fiert și cum nu aveam stare, am făcut câteva ture, una până la Piața Unirii (să îi vedem pe Juni) și înapoi în Piața Sfatului și iar pe străzi și iar poze, iar de colo-colo. Îmi pare rău, Cornel, că te-am fugărit atât, dar nu m-am putut abține! Cred că data viitoare prin Brașov beau vinul fiert singură!

Oare Cornel știe ce tur de forță îl așteaptă?
Oare Cornel bănuiește ce alergătură i-am pregătit?
La Publik în Brașov
La Publick în Brașov
Euforie pe străzile din Brașov
Euforie pe străzile din Brașov: pot să vorbesc, să alerg și să fac poze în același timp, parol!

brasov-excursie-culoarul-rucar-bran-7

brasov-excursie-culoarul-rucar-bran-2

brasov-excursie-culoarul-rucar-bran-3

brasov-excursie-culoarul-rucar-bran-8

Am ajuns și
Am ajuns și în Piața Unirii

În timpul acesta, grupul a vizitat prima școală din Brașov, unii au mers cu telecabina și alții la restaurant.

Bran: vin fiert și bâlci

Ne-am oprit la Bran, unde am stat mai mult cu o parte din grup, ne-am plimbat prin Bazar și am băut iar vin fiert în timp ce alții au mers să viziteze Castelul. Două pahare de vin fiert pentru mine, de fapt. Nu înțeleg însă de ce pun unii atâta zahăr în el, prefer fără. Doar cu fructe. La Publick, în Brașov, era bun de tot, exact așa cum trebuie.

Se gătește nu glumă la Bran

Podu Dâmboviței: Petrecere

Podu Dâmboviței este un sătuc mic micuț, minunat. O adevărată bijuterie. Am ajuns la gazda noastră pentru cele două nopți, Pensiunea Greenhouse, pe un drum feeric. Munți înalți, văi adânci, sperpentine, zăpadă, căsuțe răzlețite, brazi semeți. Am privit cu toții lacom pe geam, pentru a absorbi fiecare petic de frumusețe.

excursie-culoarul-rucar-bran-56
Spre Podul Dâmboviței, fotografii mai multe cu locul am făcut în ultima zi

După ce n-am cazat am avut program de voie până la 19:30, când s-a dat startul la petrecere. Imediat ce am ajuns în cameră am sărit în duș, chiar aveam nevoie să mă încălzesc și nimic nu mă remontează mai mult după o zi răcoroasă decât apa fierbinte. Poate doar un somn ușor după duș. În cameră a fost cald, perfect pentru un pic de leneveală înainte de distacție.

Este atât de reconfortant să mergi la petrecere în cabană: poți să stai în pantofi sport. Și să dansezi până dimineața. Aproape de ora 3 am mers în cameră, eu și ultimii viteji. De fapt au fost câteva viteze. Și Costin, care a dansat până ce a plecat ultimul mușeriu.

Petrecerea a fost cu zurgălăi: s-au încins oamenii la dans și nu i-a mai dezlipit nimeni de pe ring până târziu de tot

A doua zi, 2 decembrie: Hărman, Prejmer, Poiana Brașov, Podu Dâmboviței

După party am avut o dimineață de chiaburi: plecarea a fost la ora 10:00. M-am trezit la 9:30, m-am pregătit în 15 minute și am alocat 15 minute pentru micul dejun. Când trebuie mă mobilizez imediat.

Când să urc în autocar, primesc un telefon de la mama: dorea să știe de ce am sunat-o pe la 1:30 și se auzea gălăgie mare? Ups? Din greșeală, evident. Nu știu cum, dar nu este prima oară când fac asta, pentru că țin telefonul în buzunar și pentru că uneori sunt căscată. Și am pornit.

Pauză de fotografii: un peisaj atât de minunat cerea puțină atenție

excursie-harman-culoarul-rucar-bran-1

excursie-culoarul-rucar-bran-5

Un cațel destul de mare, dar foarte foarte speriat. Dacă făceai o mișcare mai bruscă spre el, tremura. Sigur a fost agresat de mic, săracul. Nici nu știe cât este de puternic.
Un cațel destul de mare, dar foarte foarte speriat. Dacă făceai o mișcare mai bruscă spre el, tremura. Sigur a fost agresat de mic, săracul. Nici nu știe cât este de puternic.

Prima oprare: biserica fortificată din Hărman

Impresionantă. Mă bucur că în sfârșit am ajuns aici, dar am stat numai jumătate de oră. Am ajuns ultima la autocar. O să scriu separat despre acest loc și povestea sa, la fel ca și despre următoarea noastră oprire:

Biserica fortificată din Prejmer

Când am ajuns aici, a început să ningă cu fulgi uriași de zăpadă. O feerie. Am fost fascinați, iar eu iar am rămas în urmă pentru că am dorit să stau câteva minute în incintă, sus pe schelele din lemn, privind cum se așterne zăpada în acest peisaj de poveste.

Când este atâta liniște și mai ales când este pustiu, reușesc să mă conectez într-un fel aparte la un loc și la trecutul său, să îl percep palpabil. Nu vorbesc despre stafii, ci la conștientizarea totală a ansamblului, a faptului că dăinuiește de atâta timp, încerc să îmi închipui viața de aici, așa cum era în trecut, din ceea ce citisem. Este o experiență care îmi încarcă sufletul cu mii de emoții.

prejmer-excursie-harman-culoarul-rucar-bran-1

prejmer-excursie-harman-culoarul-rucar-bran-2

prejmer-excursie-harman-culoarul-rucar-bran-3
Ninge cu fulgi uriași la Prejmer

Ne-a prins urgia în Poiana Brașov

Când am ajuns în Poină era dej viscol. Nu foarte puternic, dar totuși, oprindu-mă la o terasă care avea umbrele mari încărcate cu zăpadă, în momentul în care au venit câteva rafale am fost bombardată de bulgări uriași de zăpadă. Era zăpada adunată pe umbrele care m-a lovit din toate părțile. Cred că arătam ca un om de zăpadă.

Așa că am făcut cale întoarsă; o parte din grup mergea sus pe pârtie și așa doream și eu inițial, dar am făcut cale întoarsă spre restaurantele unde alții se retrăseseră. În primul în care am intrat era plin dar și o gălăgie foarte foarte mare. Nu îmi place să mănânc în atâta zarvă.  Este foarte stresant și deși multă lume se bucură de muzica live de la unele localuri, nu îmi place dacă se aude foarte tare. În timpul mesei prefer să pot discuta cu cei cu care stau la masă, iar muzica să fie în surdină, sau să audă dar nu atât încât să se zguduie geamurile.

Am plecat așadar și m-am plimbat un pic prin stațiune, m-am oprit ici colo și am luat câte ceva din mers. Am ajuns însă prima la autocar, de data aceasta.

Ce ninsoare!
Ce ninsoare!
poiana-brasov-excursie-culoarul-rucar-bran-8
O adevărată feerie după ce s-a potolit viscolul!

Petrecere la Greenhouse

Seara a fost aproape trasă la indigo cu prima: duș fierbinte, somn, petrecere. Însă de data aceasta am stat mai liniștită, nu am dansat decât puțin și m-am retras mai devreme. Am lucrat un pic și m-am uitat la câteva filme. Afară ningea, înăuntru era cald și bine, a fost minunat. Te încarci cu energie și când nu faci nimic, nu trebuie neapărat să dormi, iar uneori chiar îmi place să savurez liniștea și calmul, atunci când ajung într-un loc atât de potrivit.

A treia zi, 3 decembrie: Peștera Dâmbovicioarei și Târgoviște

A treia zi a fost mirifică datorită peisajelor. În primul rând a celor de la fereastră:

Bună dimineața!
Bună dimineața!
podu-dambovitei-excursie-culoarul-rucar-bran-2
Podu Dâmboviței
podu-dambovitei-excursie-culoarul-rucar-bran-3
Podu Dâmboviței o minune!

Micul dejun s-a prelungit și am avut puține emoții deoarece autocarul era înzăpezit. Dar șoferul nostru (care se trezise de la șase și meșterea la mașină) împreună cu un excursionist foarte priceput și descurcăreț au mers în sat și au găsit un tractorist care ne-a tractat și am putut să plecăm de acolo. Bine, i-a tractat pe ei, noi ne-am bucurat de zăpadă, am făcut poze, ne-am distrat în timpul acesta.

podu-dambovitei-excursie-culoarul-rucar-bran-5
Hei, pornim spre casă. În Podu Dâmboviței
podu-dambovitei-excursie-culoarul-rucar-bran-6
Podu Dâmboviței la drum!
podu-dambovitei-excursie-culoarul-rucar-bran-4
Podu Dâmboviței este de vizitat măcar în treacăt

Spre Peștera Dâmbovicioarei

Am ajuns la Peștera Dâmbovicioarei și am făcut o plimbare de un kilometru și jumătate dus și tot atâta întors să o vizităm. Am vizitat această peșterăde nenumărate ori în copilărie și a fost o experiență inedită să o văd cu ochi de adult: mi s-a părut foarte mică, față de cum mi-o aminteam, copil fiind, când eram și destul de înspăimântată de lilieci. Eu și celelalte fete mergeam cu inima ticâind și cu mâinile în cap, să nu care cumva să rămânem fără păr. Cum ne fusese inoculată această idee nu mai știu, dar era belea mare.

Iarna pe uliță

excursie-culoarul-rucar-bran-12

excursie-culoarul-rucar-bran-19

excursie-culoarul-rucar-bran-25

excursie-culoarul-rucar-bran-26

excursie-culoarul-rucar-bran-27

Peisajul acesta mi-a adus aminte de Cheile Bicazului
Peisajul acesta mi-a adus aminte de Cheile Bicazului
Se pregătea prânzul pentru copii-ghizi
Se pregătea prânzul pentru copii-ghizi

pestera-dambovicioara-excursie-culoarul-rucar-bran-3

pestera-dambovicioara-excursie-culoarul-rucar-bran-4
Noroc cu trepiedul, că altfel nu ieșeau pozele din peșteră

Mănăstirea Nămăiești și Casa Memorială George Topârceanu

O nouă oprire și iar m-am despărțit de grup: deja vizitasem mănăstirea, așa că am hotărât să vizitez Pensiunea 7 Cai, unde mai ajunsesem în primăvară, când am mers în tură pe munte. Fiind o zi frumoasă grupul era pe munte, dar cei rămași în pensiune au fost foarte amabili, iar Maria a venit cu noi ( mai eram cu o doamnă din grup) să vedem caii.

excursie-culoarul-rucar-bran-28

Lola, o simpatică
Lola, o simpatică

După ce am salutat căluții, am ajuns și eu la Casa Memorială, unde am avut marea plăcere să port o discuție lungă cu Doamna Consuela Elena Grecu, expert conservator și care mi-a spus o mulțime de lucrui interesante. Este genul de om cu care aș fi stat de vorbă o zi întreagă și mai mult: aveam multe idei comune despre viață, în general. Mi-a plăcut enorm de dânsa și sper să o mai întâlnesc, un om deosebit.

excursie-culoarul-rucar-bran-31

Prin Nămăiești
Prin Nămăiești

Târgoviște

Am vizitat Curtea Domnească și am dat o raită prin oraș, în timp ce mulți din grup au mers să servească masa de prânz. Am ajuns și eu la Towers, aflat lângă Curtea Domnească, unde se refugiaseră ceilalți spre final.

Târgoviște este un oraș surprinzător de curat, de cuminte, de așezat. În ultimul timp orașele noastre mă surprind în mod mai mult decât plăcut. Ori s-a schimbat ceva la ele, ori la mine, pentru că le văd cu alți ochi. Acum le privesc ca un călător, în căutare de frumos, înainte doar funcțional. Cred că abordarea face o mare diferență. În concluzie, Târgoviște mi-a adus o mare bucurie, prin curățenia și frumuseța sa.

Curtea Domnească Târgoviște
Curtea Domnească Târgoviște
targoviste-excursie-culoarul-rucar-bran-6
Liniște

Și asta a fost excursia noastră, despre multe dintre obiectivele menționate voi scrie în perioada următoare articole separate, însă am dorit să fac un mini film al excursiei. Iar dacă doriți să vă alăturați unei excursii de la Scorilo, le găsiți aici. 

Călătorii frumoase să aveți, oriunde ar fi!

pestera-dambovicioara-excursie-culoarul-rucar-bran-5

0 thoughts on “Excursie pe culoarul Rucăr Bran cu Scorilo Turism

  1. Waaa, ce peisaje de poveste, capite de fan acoperite cu zapada! De vis! Aici in Belgia nu prea avem parte de asa minunatie de iarna.
    Si apoi tare m-am bucurat la final cand am vazut ca ai fost in Targoviste, de acolo sunt eu, acolo am copilarit si am crescut. Mi s-a facut dor privind pozele tale 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.