Gaura Albastră din Dahab, Peninsula SInai, Egipt, este locația e scufundări cu cele mai multe victime din toată lumea, deși în sine nu este cel mai dificil. Și-a câștigat proasta reputație de ”cimitirul scafandrilor”. Iar pe măsură ce tot mai mulți diveri își pierd viața aici, pe atât devine mai atrăgător și mai vizitat. De la descoperirea lui (relativ recentă) aici și-au pierdut viața aproape 200 de persoane. Așa că azi vă povestesc despre acest loc emblematic, legende, experiența mea dar și despre cum trebuie să procedați dacă doriți să vă scufundați aici. Acum sunt multe reglementări (nerespectate de mulți), introduse tocmai pentru a stopa numărul mare de decese înregistrat aici. Încă mai sunt decese pentru că sunt mulți care se hazardează și nu respectă măsurile introduse.

Povestesc despre locație, despre controverse și la sfârșit experiența mea

Într-un cadru de o frumusețe spectaculoasă și cu situri de scufundări fantastice împrejur, divingul în Gaura Albastră este o scufundare ”de palmares”.Având în vedere că și mulți freediveri înoată pe sub faimoasa arcă subacvatică și ies bine mersi la suprafață, să te scufunzi aici pare mai ușor decât este.

Instructorul meu de scufundări, care a trecut pe sub arcă de sute de ori m-a dus și aici. El face instructaj și pentru diving tehnic și profesori de diving tehnic, dar nu am putut coborî prea mult pentru că nu am calificările necesare încă.  Am discutat și cu alți localnici și am aflat o mulțime de lucruri despre Gaura Albastră din Dahab (sunt trei Găuri Albastre în lume, toate faimoase în lumea diverilor). Și despre ce se întâmplă cu scufundătorii aici. Aaa și desigur, am făcut și multe fotografii.

Auzisem multe despre Gaura Albastră din Dahab. Eram nemaipomenit de încântată, curioasă, să ajung aici în sfărșit. Și când am văzut-o (de pe mal) prima reacție a fost: a… doar asta este? Da, la o primă vedere! Dar ce ascunde…

Gaura Albastră Dahab Egipt – cimitirul scafandrilor

Aflată la câțiva kilometri de Dahab, Gaura Albastră este o crăpătură în reciful de corali. Se crede chiar că un meteorit a creat această falie. Beduinii din Peninsula Sinai vorbesc despre un blestem. O tânără care a dorit să fugă de o căsătorie aranjată s-a înecat aici, iar de atunci stafia ei bântuie zona.

Spre deosebire de alte locuri faimoase din lume (pentru diving), la Gaura Albastră din Peninsula Sinai se ajunge foarte ușor, deoarece este foarte aproape de țărm! Cu toate acestea, aici au fost înregistrate sute de decese.

Adâncimea Găurii Albastre este de 110 de metri, nu este dificil (față de alte locuri, pentru scafandrii tehnici) să ajungă la capăt. Însă provocarea este dată de tunelul creat în peretele Găurii Albastre, numit ”Arcada”. Acest tunel pornește de la adâncimea de 55 de metri, are o lungime de maxim 26 de metri. Sunt mai multe versiuni, unii spun că nu ar fi decât 10 metri și se iese direct în mare, în ape deschise. În tunel se coboară, se spune că atunci când ieși din el ai senzația că ești într-o catedrală subacvatică.

Nu este periculos să faci scufundări în Groapa Albastră din Dahab (față de alte locuri) dar faptul că pare prea simplu creează confuzii

Ei bine, tocmai pentru că nu pare o provocare prea mare, divingul la Gaura Albastră din Dahab este cu atât mai periculos. De multe ori curenții sunt puternici aici și scufundarea cu atât mai dificilă. Totodată, se pierde și mult aer, atunci când se înoată împotriva curentului. Mulți consideră că pot face scufundarea și trecerea prin tunel cu un tub de oxigen normal, de 11 litri. Însă asta se poate numai dacă nu faci nicio eroare, nu ai nicio ezitare și condițiile sunt perfecte.

Acum este interzis prin lege să se facă scufundări în Gaura Albastră dacă nu ai minim certificatul Advanced Open Waters Diver. Dacă nu ai cursul de scufundare la 30 de metri.  Majoritatea cluburilor de scufundări nu mai permit clienților să facă scufundări la mare adâncime (peste 30 metri, în tunel etc) cu un singur tub de oxigen. Nu toți însă, dar dacă mergeți într-un club unde vi se spune că este OK să mergeți cu un singur tub de oxigen, acela nu este unul ok.

Trebuie să mergeți cu cineva care cunoaște zona: mulți pierd ”intrarea” în tunel, pierd timp, sau coboară prea mult, având diferite efecte secundare.

În diving accidentele se întâmplă dintr-o greșeală a scafandrului 

În diving, accidentele se întâmplă aproape exclusiv din cauza unei erori a scafandrului. În rest sunt excepții, puține. Chiar și atunci când este vorba de o interacțiune mai periculoasă cu un animal marin, vina este de regulă tot a scafandrului. Acesta ajunge în situația respectivă pentru că nu respectă manualul, nu respectă regulile pentru fiecare tip de scufundare, în funcție de condiții, de faună etc.

Nu face tot ce trebuie să facă, nu are echipamentul potrivit, nu verifică mereu starea echipamentului, se hazardează etc. În manualele PADI ai totul mură în gură, trebuie însă să înveți și mai ales să aplici practic fiecare lucru.

Trebuie să nu sari niciodată etapele premergătoare unei scufundări (planul, orientarea, verificarea echipamentului etc etc), să te scufunzi într-un anume fel în funcție de loc, de curenți. Să ai echipamentul cerut de condiții, să faci mereu totul preventiv, sigur, să calculezi.

Să faci mereu ce trebuie, în succesiunea care trebuie, chiar dacă pare plictisitor, pentru că în condiții de stres sau pericol, tindem să facem ceea ce facem din obișnuință. Obișnuința trebuie să fie corectă, pentru a te ajuta să îndeplinești obiectivul numărul 1 în diving: toți scafandrii să se întoarcă în siguranță.

Însă mulți se hazardează, au impresia că pot mai mult, că lor nu o să li se întâmple. Și în același timp există instructori care din dorința de a câștiga niște bani ușor, îi încurajează în a încerca experiențe nesigure.

Așadar, toate decesele din gaura Albastră au avut loc pentru că:

Diverii nu au avut pregătirea și/sau echipamentul potrivit

Pentru a face scufundarea aici (în tunel) în siguranță, este necesar ca scafandrul să aibă echipamentul potrivit pentru condițiile de aici, un tub de oxigen de rezervă (măcar un pony). Totodată, pentru un diving safe, trebuie să mergi întâi într-un sit periculos cu un instructor local, să te familiarizezi cu condițiile. Mulți diveri cred că dacă au 100 de scufundări, sau certificatul de instructor, sau divemaster gata, le știu pe toate.

Se menționează peste tot că mulți instructori și-au pierdut viața acolo. Pentru cei care nu știu cum stau lucrurile cu licențele și gradele din scufundări, să fii instructor poate părea că gata, ești super pregătit. Nu este așa. Primul grad de instructor este pentru ”recreational diving”, de până la 30 de metri adâncime.

După vin multe cursuri și certificări pentru mare adâncime, pentru diving tehnic etc. După vin calificările de instructor tehnic și totodată, cei mai buni instructori tehnici nu fac scufundări într-un loc nou singuri, înainte de a merge cu cineva de la fața locului să învețe zona. Dar totuși, sunt mulți care cred că dacă sunt instructori (diving recreațional) pot face orice. Grav este că unii îi duc și pe alții acolo.

Una este să fii instructor, alta să fii scafandru tehnic, sau de mare adâncime

Poți fi una fără alta

Instructorii care și-au pierdut viața în Gaura Albastră nu erau scafandrii tehnici, sau instructori pentru  scafandri tehnici, ci instructori a ceea ce se numește ”recreational diving”. După această certificare (în cadrul sistemului PADI, poate alte sisteme sunt mai relaxate) vine cea de 40 de metri. Iar după altele, urmate de cele tehnice, de calificarea instructor tehnic, după …. instructor de instructori tehnici, cum este Mohamed, instructorul meu.

Chiar și dacă ești instructor de diving tehnic, tot trebuie să mergi cu cineva de-al casei înainte într-un loc nou. Ceea ce mulți (cei care cred că ei sunt foarte buni) nu o fac. Și de aici pornesc belelele. Sunt și diveri care nu erau instructori care au ajuns aici cu un instructor care nu știa locul, sau cu cineva care nu face lucrurile cum trebuie, sunt mulți, să știți. Revin mai jos cu detalii.

Narcoza azotului: ce este și cum afectează scafandrii

Narcoza azotului – este starea de beție a scafandrilor. Anumite gaze din compoziția tubului, atunci când sunt sub presiune mare dau un efect analgezic. Cei afectați de narcoza azotului sunt amețiți, nu mai au capacitate de concentrare, au tendința de a-ți asuma riscuri inutile, au halucinații, lipsă de memorie, creierul pierde abilitatea de a lua decizii corecte.

Se spune că dacă ești afectat de narcoza azotului, ai impresia că ești stăpânul universului. În general se manifestă după 30 de metri adâncime (simptome mai notabile) dar mulți sunt afectați și la adâncimi mai mici. După 40 de metri, se manifestă la toți scafandrii, dar unii prin pregătire ajung să o controleze, să o recunoască etc. Dar asta numai acolo unde cunosc locul.

Mai mult, există butelii de gaz cu o compoziție adaptată la efectul de narcoză, adică cu o cantitate mai mică a substanțelor care o cauzează și mai mare din cele ”safe”. Cu o butelie obișnuită, narcoza azotului se manifestă puternic de la 56 de metri.

Narcoza azotului se manifestă și la freediveri, dar aceștia sunt afectați diferit și de la adâncimi mult mai mari.

Scufundărilei la mare adâncime nu se fac cu echipamente obișnuite, dar mulți se hazardează

Ia gândiți-vă cum este să ajungi într-un loc nou de scufundări și să te confrunți cu narcoza azotului, căutând să dibuiești locul, să te orientezi și încercând să te adaptezi la situl de scufundări? Mai multă confuzie, mai mult loc pentru greșeli.

Narcoza azotului are însă numai efecte temporare, dacă urci câțiva metri imediat ce recunoști simptomele, acestea dispar în câteva minute. Cele mai multe decese se înregistrează desigur la peste 100 de metri adâncime, de aceea Guiness nu mai raportează recordurile de peste 120 de metri adâncime.

Mai mult, sunt diveri care fac această scufundare după ce petrec o seară întreagă, eventual mai iau și ceva substanțe, sau fumează cine știe ce.

Yuri Lipski 

Yuri Lipski și-a filmat propriul deces în 2000, fiind găsit la o adâncime de 115 metri. A avut o coborâre necontrolată, și-a scos regulatorul din gură, a încercat să pună aer în BCD (vesta de diving, Buoyancy Control Device). Nu a încercat întâi să își dea greutățile jos, a intrat în panică, s-a înecat, asta în timp ce se înregistra, filmarea este încă pe youtube. Acțiunile lui denotă că probabil era afectat de narcoza azotului.

A decedat la numai 22 de ani! Instructorul meu a făcut parte din echipa care i-a recuperat corpul, au fost trei scafandri care s-au ocupat de această opreațiune. Mi-a spus că Yuri venise și la el la centru dorind să se scufunde și să filmeze de cum a ajuns. I-a spus că trebuie să se pregătească înainte, cel puțin o săptămână, 10 zile, după care îl duce. Nu a dorit, stătea numai un weekend. S-a dus la toate centrele și toată lumea l-a refuzat. A găsit însă pe cineva care l-a însoțit la locație. Foarte mare păcat de el, era atât de tânăr, videoul de pe Youtube este șocant.

Am văzut și eu filmarea în HD, am fost foarte curioasă să aflu ce se întâmplă, au avut-o toți cei care au participat la recuperarea corpului, dar și părinții lui Yuri care mai vin din când în când în Dahab. Ei nu au dorit publicitatea aceasta, dar deh… unii vor să se laude public că au făcut, că au dres.

De ce s-au aflat atâtea detalii despre decesul său, față de alte sute

Pentru că cineva s-a gândit să vorbească mult cu presa și pentru că s-a încărcat pe youtube filmarea cu decesul său. Așadar și din această tragedie și-a găsit cineva să profite, un instructor dintre cei trei care au recuperat corpul (nu este instructor PADI) care se laudă peste tot și a dat zeci de interviuri despre caz.

Nu îi menționez numele, pentru că ulterior bazat pe faima căutată (s-a filmat, a dat interviuri, ceilalți doi nu au făcut asta, au respectat dorința părinților lui), să spunem că nu s-a ridicat la reputația creată prin laudele proprii și cele ale reporterilor, care desigur au găsit pe cineva care dorea să vorbească, au exploatat subiectul. La vremea respectivă a fost mare vâlvă.

El deci nu a fost ”cel care l-a scos din apă” de altfel zice și el într-un video în care se văd și alții, că noi am făcut, dar în rest, a fost singurul care a vorbit cu presa. Neuitând să își facă PR că este bun etc.

Acum se discută în alt fel despre acest tip pe grupurile de diving, este și un film foarte incriminator, o scufundare terminată la 68 de metri (programată pentru 100) cu un diver nepregătit pentru această provocare.

Nu faceți scufundări în Groapa Albastră dacă nu aveți pregătirea necesară!

De ce aduc acest exemplu: nu contează cu cine mergeți, cât de experimentat este instructorul, sau cât de faimos, dacă voi nu aveți certificare și experiență la adâncimi mari, nu mergeți. Dacă instructorul spune că este OK să te scufunzi la peste 30 dacă tu nu ești certificat decât până la 30 de metri, nu te duce! Viața ta este mai importantă decât orice!

Nu îți pune viața în mâinile cuiva care nu face totul așa cum trebuie, în condiții de siguranță, care practic se joacă cu viața ta și a altora. Nu contează câtă încredere inspiră acea persoană, cât de simpatică este etc. Dacă nu ești certificat pentru o anumită adâncime, sau condiții, nu te duci!

Freediving în Gaura Albastră Dahab Egipt

Natalia Molchanova a fost prima femeie freediver care a înotat sub arcadă. A fost cea mai decorată sportivă la nivel mondial, dobora record după record, chiar și pe cele proprii. Mulți alți freediveri au înotat sub această arcadă în perfectă siguranță. Desigur, freediverii (care se scufundă și înoată cu o singură respirație, recordul Nataliei fiind de 128 metri adâncime).

Așadar, sunt sute, mii de diveri care fac scufundarea în Gaura Albastră, înoată în tunel în deplină siguranță și se bucură de experiență. Dar nu cei care vin pentru două zile acolo, ci cei care fac lucrurile ca la carte. Desigur, există cazuri în care diveri nepregătiți corespunzător (ca la carte) au reușit să facă această scufundare. Dar în rândul lor au fost sute de decese.

Gaura Albastră și-a câștigat o reputație proastă pentru că oamenii nu respectă regulile, sau recomandările. Pentru că li se pare lor că ”merge și așa”. Ei bine da, poate să meargă și așa, dar prețul este mult prea mare și se plătește mult prea des. Toți cei care au respectat recomandările și au făcut lucrurile cum trebuie s-au întors înapoi în siguranță, având ca amintire numai emoția, plăcerea, adrenalina bucuria de a ajunge la capătul tunelului.

Cum ajungi la Gaura Albastră din Pensinula Sinai

În Dahab sunt foarte multe situri de scufundări. Majoritatea senzaționale, chiar și pentru snorkelling, Dahab este un adevărat paradis. Câteva dintre cele mai cunoscute locuri de scufundări sunt în afara stațiunii, la câțiva kilometri spre nord. Pentru a ajunge aici am avut un șofer, dar și mașina plină de tot felul de echipamente, inclusiv tot ce este nevoie pentru primul ajutor.

Am ajuns prima oară la Canion, unde ne-am scufundat și am continuat drumul spre Gaura Albastră. Desigur, am stat în camionetă, nu înăuntru, pentru că eram uzi, atât eu cât și Mohamed, instructorul meu. Drumul este foarte frumos, mare cu apă turcoaz, cămile, ATV-uri. Este o atmosferă foarte efervescentă de vacanță. Și erau mulți, foarte mulți scufundători, dar și oameni veniți doar pentru snorkelling, sau explorarea regiunii (cei cu ATV-urile, sau cu cămilele).

Pentru a ajunge aici trebuie să completezi un formular și dacă ești pe cont propriu să ai actele la tine

Atenție: este filtru de armată la ieșirea din stațiune, aveți nevoie de acte și dacă faceți scufundări trebuie să completați un formular. Era tipizat la centrul de scufundări, au completat ei numărul pașaportului (și au făcut copie a actului meu) al licenței de scufundări și în acest caz nu a mai fost necesar să am și pașaportul cu mine.

Am completat formularele pentru că urma să mă scufund și în Gaura Albastră. Acum, prin lege este interzis scafandrilor nelicențiați să se scufunde aici. Pentru a te scufunda în Gaura Albastră ai nevoie de AOW, dar și așa nu ai voie să te scufunzi la mai mult de 30 m adâncime. Pentru celebrul tunel, trebuie să ai alte calificări.

Atenție: se vor introduce tot felul de restricții

Acest loc minunat este în pericol de distrugere din cauza mulțimii de vizitatori. A celor care fac snorkelling, stau pe corali, a celor care nu respectă regulile etc. S-a introdus o taxă pentru vizitarea Găurii Albastre, nu știu dacă deja se plătește, dar sunt discuții să se limiteze numărul zilnic de vizitatori.

Multă lume la fața locului!

Scufundare în Gaura Albastră

Am intrat întâi prin ”El Bells”, o crăpătură în reciful de corali, aflată la 300 de metri de Gaura Albastră. Intrarea este foarte foarte îngustă și era extrem de aglomerat, mulți erau veniți numai pentru snorkelling și ocupau toată zona, alunecau. Am intrat deja echipați, adică cu labele și masca puse, cu regulatorul în gură, ne-am scufundat direct, a fost o coborâre foarte rapidă.

Ne-am scufundat până la 28 de metri (Atât area falia ”El Bells”, vedeți în schema de aici cum arată situl, ulterior am mers de-a lungul unui perete subteran ajutați de curent. Am făcut ”Drift Diving”, aproximativ 250 de metri.

Am ajuns până la Gaura Albastră, la 7 metri adâncime. Nu ne-am scufundat foarte adânc, pentru că de fapt nu prea ai ce vedea după 18-20 de metri. Dacă nu mergi la tunel, sau nu ești scafandru de mare adâncime, este infinit mai frumos să te scufunzi în Canion, sau în alte situri. Mai mult, consumasem aerul (în afară de rezervă, desigur) deși am avut un tub mai mare de oxigen decât în mod obișnuit.

Pot spune că doar ”m-am jucat” la Groapa Albastră din Dahab, deocamdată!

Pentru că nu am licență să mă scufund nici la 40 de metri, ce să mai vorbesc de peste 50 (pentru asta trebuie să ajungi în primul rând Dive Master, după instructor și după treci la lucruri serioase, gradual!) oricum nu puteam ajunge la puntea subterană, dar doream să văd măcar un pic cum stă treaba cu Gaura Albastră. Pot spune că dintre toate scufundările din Dahab, aceasta (doar Gaura Albastră, Driftul a fost uimitor) a fost cea mai puțin impresionantă.

Dar hei, am fost și eu acolo. Mă voi întoarce cu siguranță, dar va dura destul de mult până ce voi avea toate calificările necesare. Revin cu articole despre celelalte experiențe de scufundări din Dahab!