Templul Ursitelor Manastire Rupestra

Biserica Rupestră din Șinca Veche, sau Templul Ursitelor?

România Tara Fagarasului

Așezată într-un cadru de poveste, mănăstirea de maici de la Șinca Veche adăpostește un loc de cult străvechi, destul de disputat/controversat. Controversa privește Biserica Rupestră, loc cunoscut și ca Templul Ursitelor. Azi Biserica Rupestră face parte din complexul monahal care poartă hramul Sfântului Nectarie, un loc minunat, pe care nu puteți să îl ratați dacă călătoriți în Țara Făgărașului. Se îndeplinesc dorințele aici? Nu știm, dar dorința mea de a vedea acest loc s-a îndeplinit la început de iulie, așa că vă invit într-o scurtă călătorie digitală, cu multe fotografii și câteva gânduri despre acest loc minunat.

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 12
Intrarea în Templul Ursitelor – Biserica rupestră

Biserica rupestră Șinca Veche, Templu Ursitelor, sau ambele?

Nu este clar cine a construit Biserica Rupestră, sau Templul Ursitelor., ce a fost în trecut. Se spune că este un templu dacic, un portal care comunică cu alte așezări dacice din țara noastră. Un loc unde dorințele se împlinesc. Ba chiar se vehiculează că originile sunt extraterestre și că acest loc are o vechime de 7000 de ani.

Se mai spune că a fost construit (săpat de fapt în stânca moale de gresie) de civilizația care a construit și Templul Alb din insula șerpilor. Despre care se vehiculează că este o rămășiță a Atlantidei. Clar este că Templul Ursitelor, acest loc de cult săpat în piatră are ceva special și nemaivăzut la noi. Probabil că este așezat pe un puternic punct energetic. Se mai spune și că există un tunel subteran prin care se ajunge la cetatea Râșnovului.

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 2

Se îndeplinesc dorințele la Templul Ursitelor? Se spune că numai dacă mergi acolo cu inima curată

Biserica rupestră/ Templul Ursitelor are cinci încăperi și două altare, ceea ce ne face să credem că locul este precreștin. Și că este adevărată ipoteza că inițial aici a fost un templu. Totodată, are un loc unde lumina soarelui pătrunde printr-un tunel săpat în piatră, înalt de 10 metri. Acolo trebuie să îți pui dorința, care dorești să se împlinească. Conform legendelor. Nu știu care este adevărul, dacă acest loc a fost la origine un templu dacic, dar aș vrea să aflăm mai multe despre el, pentru că este vorba despre istoria noastră, despre originile noastre.

În grote sunt sculptate: un chip de bărbat, care se uită într-o parte, unii spun că este chipul lui Isus, dar o neobișnuită reprezentare, semnul Yin și Yang și steaua lui David (se bănuiește că locul a fost adăpost și pentru evrei în perioada persecuțiilor legionare). Sunt de fapt două inscripții cu steaua lui David. una în altarul în care sunt și alte însemne și altul în încăperea unde este turla săpată în piatră. Nu s-a găsit niciun semn al crucii în grote, însă locul a fost vandalizat de tot felul de vizitatori rău intenționați sau doar needucați.

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 8

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 1

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 11
Templul Ursitelor: aici se spune ca trebuie sa iti pui o dorinta

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 9

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 7
Steaua lui David, Manastirea Rupestră – in incaperea cu turla săpată în gresie
Templul Ursitelor Manastire Rupestra 5
Templul Ursitelor: diferite însemne misterioase

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 10

Templul Ursitelor Manastire Rupestra 3
Steaua lui David la Templul Ursitelor

Originea ortodoxă a Bisericii Rupestre:

În perioada prigoanei Hansburgilor, aici a fost o mănăstire ortodoxă. Să fi săpat călugării care fugeau și căutau un loc unde să se adăpostească aceșt lăcaș? Nu este nicăieri altundeva așa ceva, care să dateze din perioada creștină. Este unic și nemaivăzut. Nu știm.

Însă cred că este foarte posibil  ca cei care fugeau de prigoană să fi fost călăuziți aici. Adică pe fugă în timpurile acelea, se apucau să sape câțiva fugari, să realizeze tot ceea ce este aici? Mănăstirea a fost abandonată ulterior și preluată iar de către ortodoxia română în anul 2006. Se spune că uneori se aude aici cântecul îngerilor.

La mănăstirea de la Șinca Veche este și o nouă biserică, care poartă hramului Sfântului Nectarie. Domeniul este fantastic de bine întreținut de maici, cu multă trudă. A fost pus la punct prin strădania Părintelui Protosinghel Matei Bilauca, care acum s-a înhămat să clădească o biserică uriașă, în Șinca Nouă, cu sprijinul oamenilor din parohie și cu fonduri adunate de la vizitatori. A lăsat stăreția din Șinca Veche pentru o nouă chemare, în Șinca Nouă.

Întorși la Șinca Veche, tot domeniul este de poveste. Sunt cărări printre arbori înalți, flori, este o plăcere să fii aici. Totodată este și un izvor cu apă tămăduitoare, izvorul Bunei Vestiri. Așa se spune, clar este că apa este foarte, foarte bună, pură.

Izvorul Bunei Vestiri Sinca veche

Manastirea Sinca veche

Manastirea Sinca veche 1

Manastirea Sinca veche 4

Manastirea Sinca veche 2

Manastirea Sinca veche 3

Există locuri cu energii speciale în lumea aceasta

Se știe că locurile cu energii puternice au fost alese pentru a se construi lăcașuri de cult, în toată lumea. Nu este deloc neobișnuit să vedem peste tot în lume biserici creștine construite peste temple romane, sau grecești. Și să aflăm că de fapt acolo au fost alte temple, mai timpurii. Nu cred că este vorba numai despre oportunitate: adică existența fundației, a materialelor de construcție etc. Ci și de loc pur și simplu.

Maica care ne-a fost ghid era foarte supărată de faptul că locul este faimos și ca Templu al Ursitelor, nu numai ca mănăstire ortodoxă, și de faptul că aveau loc aici în trecut diferite ceremonii ”demonice”. Probabil înainte de 2006.

Nu trebuie vandalizat acest loc de către nimeni cu niciun motiv, ci studiat fără prejudecăți, pentru că adevărul trebuie să fie mereu mai puternic decât orice instituție. Însă sunt liniștită, pentru că locul, atât de special, atât de misterios, este pe mâini foarte bune, îngrijit, ferit.

Dacă ar fi lăsat așa, să facă fiecare ce vrea acolo, știm clar că în scurt timp ar fi totul distrus. A fost ferit vreme de veacuri, sau poate de milenii, pentru că era secret. Acum îl putem vizita, ne putem minuna de frumusețea lui, gândi la mistere și bucura de o plimbare cu adevărat minunată pe domeniul mănăstirii.

Voi ce credeți că a fost la început? Templu al ursitelor, sau Biserică rupestră?

Aș vrea să se studieze mai mult despre Biserica rupestră sau Templul Ursitelor, să îi aflăm misterele. Dar poate că nu este timpul acum. Până atunci, să ne bucurăm de faptul că putem vizita locul, că este ferit, îngrijit și are într-un fel acest statut de muzeu. Că a fost mereu doar mănăstire, că a fost un templu dacic unde s-au refugiat și călugări ortodocși și au înființat aici o mănăstire, cine știe?

Multe lăcașe de cult din lumea aceasta și-au schimbat destinația de-a lungul timpului, păstrând totodată istoria locului. Dacă am afla mai multe despre acest loc ne poate ajuta în a înțelege mai multe lucruri despre istoria noastră, dar nu știu cum, poate doar dacă se vor face săpături să se vadă dacă sunt tunele. Însă probabil că există teama de a nu pierde acest loc. Însă de ce nu poate rămâne tot în grija cui este acum, cu tot cu toată istoria?

Pacă găsim alte informații, în timp. Poate prin arhivele acelea de la Vatican, dacă vreodată o să le dezvăluie (nu doar parțial) sau dacă vreodată o să înapoieze popoarelor ce au luat romanii de pe unde au fost, că pe unde au trecut au luat izvoarele scrise. Oare o să se întâmple vreodată asta? Atâtea mistere și-ar putea găsi dezlegarea, dar din păcate deocamdată nu prea se dorește acest lucru. Adică deloc. Oricum, adevărul iese mereu la suprafață la timpul potrivit și este bine așa cum spuneam că acest loc special este păstrat cu grijă, asta este cel mai important deocamdată.

Templul Ursitelor Manastire Rupestra

Am mers în Țara Făgărașului la invitația Asociatiei de Dezvoltare Comunitara, Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabila si Promovarea Turismului “Tara Fagarasului”

Toate fotografiile sunt realizate cu un telefon Samsung, Galaxy S20, pe care l-am testat în cadrul acestei excursii. Nu am învățat încă să îl folosesc foarte bine, sunt o mulțime de funcții netestate, am fotografiat cu funcția ”automat”.

2 thoughts on “Biserica Rupestră din Șinca Veche, sau Templul Ursitelor?

  1. Templul iniţiatic de la Şinca Veche
    Templul este format din două stânci poziţionate pe direcţia vest-est, scena întregului ritual desfăşurându-se spre sud.
    Stânca din vest, având rolul de zona profană, prezintă în partea stângă nouă trepte săpate în piatră, care asigurau urcarea spre o a zecea treaptă mai lată, cu rol de platformă pregătitoare. Alte două trepte asigurau accesul spre cel mai înalt punct al templului, o a doua platformă, zona în care se producea iniţierea. De aici, cinci trepte săpate în partea dreaptă a stâncii, asigurau coborârea şi, ocolind stânca, se părăsea locul sacru prin întoarcerea la puctul iniţial.
    Stânca din est avea rol de zonă sacră, fiind dedicată Marii Preotese. Pe tot parcursul ritualului, aceasta stătea în picioare într-o zonă special amenajată, sub forma a două degajamente săpate în partea stângă a stâncii din est, prea mici pentru a avea rolul unui tron, dar suficient de late pentru a se putea sta în picioare. Două trepte, săpate de asemenea în piatră, asigurau, prin coborâre, accesul la cele două degajamente.
    Cele două stânci sunt separate de un şanţ suficient de accentuat pentru a sugera delimitarea strictă a celor două zone.
    Întregul perimetru al zonei consacrată desfăşurării ritualului sacru era luminată de focurile amenajate în patru vetre săpate direct în stânca din zona profană: o vatră al cărui foc lumina accesul la prima scară formată din cele nouă trepte, alte două vetre poziţionate de-o parte şi de alta a platformei de pregătire, ultimul loc aparţinând vieţii profane, înainte de a primi iniţierea, iar ultima vatră asigurând lumina pentru scena centrală a ritualului, momentul în care persoana iniţiată se afla faţă în faţă cu Marea Preoteasă. Ultima vatra, cea mai mare dintre cele patru, este poziţionată astfel încât lumina focului înteţit să orbească, pentru moment, privirea persoanei iniţiate şi astfel, să nu poată privi direct spre Marea Preoteasă.
    Şi la Şinca Veche, templul format din ansamblul grotelor şi terasa unde se desfăşura cultul sacru poate să aparţină vremurilor în care timpul era „viu”, controlat şi măsurat cu ajutorul fazelor lunii, iar simbolurile lunare şi cele ale fertilităţii coexistau. În punctul central cel mai înalt al faţadei în care sunt săpate grotele templului se află cioplită în piatră o semilună aflată la primul sau ultimul pătrar. Iar faptul că această imagine se află la marginea accesibila a peretelui faţadei, este foarte posibil să mai existe şi alte simboluri sau imagini acoperite de structura ridicată cu rol de protecţie.
    https://sites.google.com/site/seimenisatdinneolitic/3-7-templul-initiatic-de-la-sinca-veche

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.