Am făcut o excursie de o zi din Chișinău în Comrat, capitala Găgăuziei, teritoriu autonom al Republicii Moldova. Ce impresie mi-a lăsat vizita în Teritoriul Autonom Găgăuzia? Că am pășit în trecut. Este liniște, drumuri bune – cele principale, cele laterale încă au nevoie de reabilitare. Totul este scris în limba rusă, iar felul clădirilor, parcurile, străzile, oamenii sunt primitori, era calm, sunt mulți copii și curățenie. Nu știu dacă așa este tot timpul, dar când am ajuns în Comrat am avut impresia că orașul își face siesta.
Am petrecut o zi în Găgăuzia, vizitând orașul Comrat și Fabrica de vinuri Comrat. Am luat prânzul tot la fabrica de vinuri, alaturi de o degustare, cum altfel. Și o gustare mare ulterior. Aș mai merge în Găgăuzia? Da, să văd mai multe acolo.
O vizită în acest teritoriu este ca o întoarcere în timp, o experiență unică. În plus, totul este foarte ieftin, produsele sunt naturale, de bună calitate, este calm, liniște, nu este poluarea fonică și de orice fel cu care suntem deja mult prea obișnuiți. trec în revistă câteva lucruri despre Găgăuzia, după care vă invit să vedeți cum a fost vizita acolo.
Despre Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia
Găgăuzia este o regiune autonomă în sud-vestul republicii Moldova. Locuitorii sunt găgăuzi, vorbitori ai unei limbi turcice, dar creștini ortodoxi.
Găgăuzii sunt la origine turci oguzi, emigrați în Balcanii de Est timpul conflictelor intertribale cu alți turci (sec 13). Aceștia s-au convertit la ortodoxism, fiind numiți turci găgăuzi. Ulterior un grup a părăsit Bulgaria și s-a stabilit în sudul Basarabiei, împreună cu un alt grup de bulgari.
Populația actuală numără 161 000 de locuitori: găgăuzi, bulgari, ucrainieni, ruși, moldoveni, țigani, chiar și 38 de români.
Găgăuzia are steag propriu, limbă proprie (deși se vorbește și rusă și chiar moldovenească – română).
În decembrie 1990 mișcarea separatistă Gagauz Halki – poporul găgăuz a proclamat Republica Găgăuză în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești din Republica Moldova.
În decembrie 1994 Parlamentul de la Chișinău a recunoscut autonomia teritorială a Găgăuziei.
Ca industrie este predominantă agricultura, viticultura. Se exportă vin, ulei de floarea-soarelui, lână, pielărie și textile.
În Găgăuzia sunt 55 de școli, un colegiu și o Universitate în Comrat – Universitatea de Stat. Turcia a înființat un centru Cultural și o librărie.
Drumuri: 451 km de drum există în Găgăuzia, 82% pavat. Turcia a împrumutat Republica Moldova cu 35 milioane de euro pentru a reabilita rețeaua de transport din Găgăuzia.
Din Mileștii Mici spre Găgăuzia
În vizita prin Republica Moldova am vizitat dimineață cramele Mileștii Mici pentru că nu-i așa: cu vin bun se începe o zi minunată. Cum m-am învârtit pe acolo am reușit să mă pierd de grup dar am găsit organizatorii, așa că am ajuns nu cu autocarul, ci cu mașina organizatorilor, mai repede decât restul grupului.
Am avut deci timp de multă vorbărie și de câteva opriri surpriză în diferite locuri.
Drumul care duce din Mileștii Mici în Găgăuzia este superb: peisajul se schimbă des, șoseaua fiind străjuită ba de salcii, ba de pini, fântâni și peste tot lanuri înverzite, lacuri, pe scurt, dacă este și soare este genul de drum pe care tot să mergi, mai ales că șoseaua era într-o stare foarte bună și traficul minim – bifat aici.
Nu trebuie să facem vreo formalitate când intrăm în Găgăuzia, numai panoul ne arată că am intrat în Ținutul Autonom. Sunt aproximativ 80 de kilometri de la Mileștii Mici până în Comrat. Și 19 kilometri din Chișinău până la Mileștii Mici.
Ne-am oprit și la o benzinărie Petromol, modernă și curată, unde am servit un cappuccino foarte bun și ne-am bucurat de razele soarelui și de un mare stol de păsări migratoare care au apărut din senin, luându-ne prin surprindere.
Comrat, capitala Ținutului Autonom Găgăuzia
Orașul Comrat, municipiu și capitala Găgăuziei arată ca un sat mai mare. Sunt clădiri joase, multe străzi liniștite, zone de case. Cu o populație de peste 20 000 de locuitori, iar la începutul secolului 19 era încă un mic sătuc, s-a dezvoltat ulterior.
Două treimi din suprafața orașului o reprezintă terenurile agricole, o mare parte fiind cultivate cu viță de vie.
Comrat este situat pe malul râului Ialpug, la aproximativ 100 de kilometri de Chișinău. Vom vedea aici multe panouri inscripționate în limba rusă, sau turcă, ai rar în limba română sau moldovenească. Are parcuri, o universitate, un muzeu, o Catedrală frumoasă cu un candelabru cu lumânări și desigur Fabrica de Vinuri Comrat. Dacă sunteți pasionați de crame, în periplul prin Republica Moldova nu ratați acest loc, este o plimbare plăcută și nici nu aveți de parcurs o distanță uriașă pentru a ajunge aici. Am avut baza în Chișinău și nu a fost deloc obositor să dăm o raită în Comrat.
Comrat: Statuia lui Lenin, Catedrala, plimbare prin centru, expoziție la Sediul Adunării Populare
Având timp la dispoziție am ajuns și în Sediul Adunării Populare a Găgăuziei, cel care are statuia lui Lenin în față, conduși de Dl Serghei Babii, Șef Direcție Agriultură și Industrie. În sediu am admirat colecția de tablouri realizate de o tânără foarte talentată, care lucrează ca secretară și are o mare pasiune (și răbdare), aceea de a compune scene din diferite semințe: toate au culoarea lor naturală. Sunt mai frumoase decât în poze, iar culorile foarte foarte vii.
Comrat – capitala Teritoriului Autonom Găgăuzia, numele înseamnă cal negru
Comrat: în traducere din turca veche înseamnă cal negru, un armăsar mult iubit de unul dintre hanii locului. Accum este simbolul orașului și am înțeles că va fi amplasată și o statuie cu un armăsar negru în mărime naturală. Locuitorii iubesc foarte mult caii, probabil este ceva înscris în codul lor genetic, un dor de trecutul zbuciumat, cu multă adrenalină.
Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul
Catedrala Sf Ioan Botezătorul, construită în 1820 – este mare, luminoasă, iar ce m-a impresionat tare a fost faptul că există un candelabru cu lumânări. Acesta a fost coborât pentru a fi schimbate lumânările după slujbă, am văzut și că oamenii curățau de ceară podelele.
Un oraș mic, dar în renovare
Localnicii sunt foarte mândri de ce au: de străzile reabilitate, de noile construcții. De orice. Acum sunt în centrul Comratului și câteva străzi pietonale, unde se desfășoară manifestări precum un Festival al Vinului la începutul lunii Noiembrie, în fiecare an.
Fabrica de vinuri Comrat
Am vizitat domeniul, magazinul de fabrică, ni s-a făcut un tur pentru a ni se explica procesul de fabricație, am vizitat și pivnițele și tot aici am servit și masa de prânz, tradițional găgăuză: au fost câteva brânzeturi foarte bune, la fel plăcinte, supă tradițională, ostropel și un fel de carne de miel preparată tradițional. Și în tot acest timp degustare: 9 vinuri au curs într-un ritm amețitor!
Totul delicios, desigur – se simte că este mâncare preparată din ingrediente naturale, fără euri, fără premixuri, etc.
Fabrica Comrat se dezvoltă frumos, mai ales că embargoul impus vinurilor din Moldova a fost ridicat pentru vinurile din Găgăuzia și au exportat mult. Au chiar și vin pentru împărtășanie.
Muzeul din Comrat
După masă am fost duși să vedem Muzeul din Comrat, unde am fost întâmpinați de un ansamblu de muzică populară găgăuză. Muzeul găzduia multe materiale și date despre personalități locale, nu prea ne-a fascinat, eu am ieșit destul de repede și m-am mai plimbat pe străzi, am ajuns la un birt cu alte fete din grup, unde am luat cafea și apă.
Oamenii de acolo au sărit pe noi cu întrebări, dar foarte binevoitori. Erau curioși. Și vorbeau româna, nu știu dacă a fost noroc dar chiar și așteptând în fața muzeului să iasă toată lumea ne-am conversat cu un domn despre istorie, naționalități, interese, etc.
Dânsul susținea că este moldovean, era cu un nepoțel superb care picotea în cărucior – eu nu m-am întins prea mult la discucții înflăcărate, m-am jucat cu cel mic și cum spuneam am mers să iau cafea.
Dar am înțeles că s-a discutat politică exact așa cum se întâmplă și la noi, între prieteni, chiar dacă nu vedem lucrurile exact la fel, era o foame de idei, de schimb de opinii, o curiozitate intelectuală.
Oamenii: ca și altă dată în Moldova m-am simțit bine (am fost acum câțiva ani cu o prietenă din Republică și am stat o săptămână). Oamenii sunt binevoitori și mereu pe unde am fost la fel s-a întâmplat. Nu este opulență, cred că este evident acest aspect dar este altceva.
Alte obiceiuri, alt respect, pentru mine a fost o supriză plăcută să ajung aici, mai ales că de una singură nu știu dacă m-aș fi încumetat, pentru că se cunosc atât de puține despre acest loc, iar legende sunt destule.
Însă ca și peste tot, politica este politică, oamenii sunt oameni, la fel oriunde în lume. Acum că am spart gheața mi se pare un loc ca oricare altul, dar cu prețuri foarte mici la orice.
Cazare, cum ajungem acolo:
Sunt hoteluri cu prețuri de la 200 de lei camera/noapte pentru două persoane în Comrat. Asta dacă doriți să stați mai mult și să vizitați mai multe locuri în regiune. Dacă nu puteți merge pentru o zi, din Chișinău, având în vedere că nu sunt decât 100 de kilometri de parcurs. Ajungeți din Chișinău într-o oră și jumătate aproximativ, nu se merge repede, nu sunt autostrăzi. Sunt și autobuze publice, dacă nu aveți mașină.
Am ajuns în Republica Moldova la invitația Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova – APIT, în parteneriat cu ANAT și cu FPTR.
Ce vizităm in Moldova obiective turistice, impresii la cald după o vizită de 4 zile
Orheiul vechi: satul Butuceni, mănăstirea rupestră, trasee, stepă, peisaje pitorești
Lăpușna, Hîncești: Conacul lui Alexandru Lăpușneanu și o degustare de vinuri în pivnița din secolul 16
Vizită la orașul subteran Cricova #bulevarde #degustare #beciuri
Conacul Manuc-Bei din Hincești Republica Moldova și fabuloasa avere a celebrului negustor
Bucuria: o explozie de entuziasm la magazinul legendarei companii din Republica Moldova
După o carieră de 8 ani ca Head of Media în cadrul uneia dintre cele mai mari companii de retail din România, Mirela și-a luat lumea în cap. La propriu. Ulterior s-a dedicat freelancingului, călătoriilor și scrisului pe blogurile personale. Cu scopul declarat de a vizita toată lumea, dar încet, de patru ani de zile îi inspiră și pe alții să își urmeze visurile și totodată să se bucure de călătorii, aducând ponturi și sfaturi practice din toate destinațiile.
