Angajatorii fără buget dar cu metodă nou in freelance: Sabotorii, hoții de timp I

În articolul de astăzi vreau să vă arăt negru pe alb cum stau lucrurile cu anumite propuneri pe care le primim, dar nu atât cu propunerile în sine, ci cu metoda pe care ți-o aplică anumite persoane, prin care încearcă să te manipuleze, pentru a-ți folosi abilitățile în interesul lor personal.

Nu mă deranjează propunerile, toți le facem, cum voi arăta mai jos, ci aplicarea unei metode, care chiar dacă nu dă rezultatele scontate, îți mănâncă timp prețios. Concluzia este că trebuie să discutați clar despre ce este vorba și care sunt termenii oricărei propuneri pe care o primiți, înainte de a stabili întâlniri.

Din seria ”Ce te trage inapoi in freelance” azi primul episod din #Sabotorii, hoții de timp*

Angajatorii fără buget dar cu metodă

Nu am nimic cu cineva care mă abordează și îmi propune orice, dar să nu se joace intenționat cu mintea mea. Și nu este teoria conspirației. Am discutat cu alți freelanceri și mi-au mărturisit șocați că trecuseră fix prin așa ceva, dar că nu s-au gândit că este calculat. ESTE. Nu știm multe, dar de exemplu într-o multinațională ești învățat și cum să dai feedback subordonatului, regula fiind: două pozitive și una negativă – este parte din ABC. Directorii au parte de tot felul de taininguri în care învață multe lucruri despre ladership dar mai ales despre manipulare, cum să țină oamenii într-o anume stare pentru a performa în parametrii stabiliți.

*Episodul doi nu este programat, articolele din seria celor motivaționale apar pe blog fără o periodicitate anume.

Stând și punând cap la cap ce intuiam, discutând și cu alții, am realizat că metoda este folosită intenționat și că există undeva la bune practici. Am câteva bănuieli, știu că o anumită mare companie MLM făcea diferite ședințe unde învăța recruții metode de manipulare pentru a recruta și pentru a încheia vânzările.

Însă scopul articolului este să îi învăț pe alți freelanceri de ce să se ferească, pentru a nu fi deturnați, chiar și temporar, de la a-și îndeplini visurile. 

Am avut și o propunere sau două care au început cu hai să ne vedem la o cafea și care ar fi putut fi ok, ceva cu potențial win-win, dar nu eram eu pregătită, la început doream să fac comunicare pentru producători locali când am terminat cu multinaționala. Însă nu mi s-a aplicat ”rețeta” ci abordarea a fost să vedem, ce am putea face. Nu mă refer la acestea!

În primul an de când am renunțat la multinațională, primeam tot felul de propuneri de colaborare, care presupuneau pe scurt ca eu să lucrez neplătită pentru businessul cuiva, urmând să fiu plătită la comision din finanțarea pe care o voi aduce eu, adică din ce produc. Sau alte variații. Adică forță de muncă gratuită, pentru că un agent de vânzări îl plătești, are o încadrare, merg asigurările etc.

Unele propuneri urmăreau ca eu să aduc sponsori pentru anumite evenimente, sau afaceri, sau să fiu efectiv agent de vânzări pentru ceva care nu am mai făcut niciodată.

Nu mă refer la propuneri de tipul afacerilor MLM, deși am primit și din astea foarte multe, însă pe acestea le-am identificat foarte repede și efectiv nu m-am implicat. Nu pentru că aș avea ceva împotriva lor, chiar cred că se pot face bani din ele, numai că îți mănâncă foarte mult timp și concentrare, cred că sunt pentru cei care au un venit stabil și timp pentru a face acest lucru.

Când ești la început în freelance toate resursele se duc pentru a lucra, pentru a produce, a învăța, ești în contra-timp pentru că dacă nu reușești într-o anumită perioadă desigur trebuie să te angajezi din nou, ceea ce nu este bau-bau, dar dacă ai alte planuri, trebuie să fii foarte atent cum îți gestionezi cea mai de preț resursă: timpul tău. Timp pe care îl pierzi motivându-te, convingându-i pe cei din jur că faci bine ce faci dacă nu ai pe cineva care să te încurajeze, timp în care înveți să funcționezi din nou într-un alt ritm. Am scris despre aceste lucruri în articolul 17 lucruri pe care le-am învățat de când am renunțat la multinațională. 

Iar metoda te împinge înapoi, pentru că te demotivează, te face să te îndoiești de tine, de succesul tău, îți bagă o mare frică de care te-ai luptat să scapi, aceea că ce se va întâmpla cu tine dacă nu vor merge lucrurile?

Metoda este folosită și pentru oameni care au serviciu, dar nu este atât de periculos pentru ei, nu are efectele pe care le poate avea pentru freelanceri, acela de a-i face să renunțe la drumul ales.

Metoda

Pasul 1, abordarea: Am văzut că ai început să faci x, ești atît de bun, îmi place ce faci, am un business în care te-ai potrivi, hai să ne întâlnim să vedem cum putem colabora, vreau să lucrăm împreună.

Pe scurt ești abordat de cineva, de multe ori cunoscut, sau cu care ai luat contact într-o împrejurare și ți se face propunerea de a vă întâlni pentru a stabili termenii unei colaborări, tu având impresia că desigur, mai ales că se știe ce faci, va fi ceva care are legătură cu ce livrezi. Ești fericit și chiar prinzi speranțe că potențial poți să și câștigi ceva, ești optimist. Ești pe drumul cel bun.

Pasul 2, tăierea speranțelor

Pe scurt, la începutul întâlnirii ești întrebat dacă merge, ți se aruncă fitile gen nimic nu merge, este greu, întrebări de tipul faci vreun ban, cu prefăcută grijă eventual, este greu domeniul, ba chiar ești comparat cu alții de pe nișa ta într-un mod care nu te avantajează. Nu merg treburile prin România, etc. Deci ești minimizat, tu și eforturile tale, gata, ți se taie aripile.

Pasul 3: mirajul salvator

În pasul 3 ți se descrie în niște termeni senzaționali o anumită afacere, eveniment, întâmplare, oportunitate, etc. Ce frumos, ce tari sunt, ce perspective, cât poți câștiga, ce viziune, cât de sus, ce frumos. Pe scurt, mai că ai plăti să fii și tu acolo. Salvarea!

Pasul 4: lovitura finală

Aici, desigur, ți se face propunerea de a fi parte din acest lucru senzațional, să câștigi, să faci parte din ceva atât de măreț, de frumos, care te scoate din …. -ul în care ești. (Și de care nu erai conștient înainte).

Ideea este numai că pentru eforturile tale nu vei fi plătit, ci vei avea oportunitatea măreață de a câștiga mult de tot din ce produci. Din ce produci muncind gratis, de fapt, dar lucrurile îți sunt servite ca o mare oportunitate.

Lăsând la o parte tot ceea ce tu încerci să construiești, pentru că nu, noua oportunitate nu va necesita numai o oră, două din timpul tău, de fapt! Și dacă te concentrezi în 10 părți nu mai faci nimic bine, deci te deturnezi de la ce ai hotărât, poate uneori după ce ai cântărit lucrurile ani de zile, de la drumul tău.

Aici ai două variante: îți place propunerea și ajungi să crezi că ceea ce doreai tu este o iluzie și renunți la ce făceai pentru a te dedica propunerii, sau încerci să le faci pe ambele etc. Sau îți dai seama că propunerea nu este pentru tine, după ce stai câte o săptămână două pe gânduri, în îndoieli, până ce ajungi iar la concluzia că tu ai făcut o schimbare pentru că îți dorești ceva anume, că ai un vis și continui cu visul tău, un pic cu încrederea zdruncinată, pentru că și această întâlnire este tot ca un refuz de orice fel. Ți se neagă practic cee ce vrei să faci, mesajul subliminal este că de fapt nu faci nimic bine și că ceea ce faci este sortit eșecului. Aici este beleaua.

De ce este periculos

Pentru că te demotivează, te face să te îndoiești de tine, iei iar de la capăt tot raționamentul pe care l-ai avut când ai ales să faci pasul de a încerca altceva, iei iar la puricat motivele, dacă sunt corecte, dacă este bine, dacă nu ești nebun, sau prea visător etc. Sau cel puțin așa am pățit eu. De 3 ori mi-a luat câte o săptămână să îmi revin la starea și motivarea de dinainte de a fi abordată. Trei săptămâni. După, am mai pierdut din elanul pe care îl luasem. Asta numai în primul an de când am plecat din multinațională, desigur.

Dacă crezi că te regăsești pe nedrept în cele de mai sus, îți spun că nu vreau să pierd timpul la o întâlnire să aflu că nu ai nevoie de ce fac eu și că vrei să fac altceva. Spune-mi din start ce vrei de la mine.

Acum, nu mai este cazul, nu mai primesc astfel de propuneri, în general le primești în primul an, pentru că se știe că atunci ești foarte foarte vulnerabil. Și desigur, atunci poți fi deturnat de la ale tale. 

Cum ești sigur că ți s-a aplicat metoda? După respectarea celor 4 pași

Am o problemă cu aplicarea metodei, nu cu abordarea pentru orice

Pentru a fi clar: nu sunt împotriva propunerilor de orice fel primite, chiar deloc, mă bucur pentru multe că oamenii s-au gândit la mine. Am ceva cu aplicarea rețetei de mai sus, care este o metodă de manipulare bine pusă la punct și care mă revoltă că a fost folosită cu succes (relativ) asupra mea de câteva ori, până când m-am prins că este cu intenție. Și efectiv ulterior, cu riscul de a părea nepoliticoasă, mi-am ferit psihicul de atac, din spirit de conservare. Știu că arunc cuvinte mari, dar sunt cu intenție, aceea de a deschide ochii celor care ca și mine se lovesc sau s-au lovit la un moment dat de această metodă.

Nu propunerile sunt problema

Totodată, nu sunt împotriva propunerilor de tipul a lucra la ceva, orice, urmând să câștig din comision etc. Orice propunere. Dacă mi se spune clar înainte de întâlnire despre ce este vorba și care este propunerea! Aplicarea metodei mă deranjează, să mă faci să cred că vrei să colaborezi cu ce am eu de dat și de fapt mă demotivezi și încerci să mă faci să lucrez neplătit, cu sentimentul că tot eu am câștigat.

Și eu trimit pitch-uri, propuneri de colaborare etc, sunt pro propuneri, dar pe cât se poate detaliate și la obiect, sau mă rog, să nu se aplice metoda! Știu că am repetat de mai multe ori lucrul acesta, chiar ușor obsesiv în articol, dar vreau să fiu sigură 1000% că se înțelege ce vreau să spun și că nu lezez pe cineva neintenționat. 

Dar da, vreau să le bat obrazul celor care au încercat să mă manipuleze, vreau să știe că mi-am dat seama, că nu este corect și că nu îmi este frică să o spun. Am scris în Burned out stop și de la capăt cum este cu ușile care nu duc nicăieri.

Numai cei care au trecut prin această experiență, de a încerca să facă ceva ca freelanceri, au renunțat la ceva sigur și au luat totul de la 0 știu cât de importantă este motivarea, să ajungi să crezi în tine, că poți.

Restul vin de la sine, cu muncă, dar vin. Asta pentru că în perioadele de început ai îndoieli oricum, ai griji și temeri, te întrebi constant dacă faci bine. Nu mai ai nevoie și de alții să te deturneze de la drumul tău.

Constantin Brâncuși a spus-o cel mai bine: “Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.”

De la un timp, cum am scris și mai sus, nu am mai primit nicio propunere de acest fel, dar sunt imună la ele. De când m-am prins de metodă, întreb clar și foarte politicos despre ce este vorba, cer mai multe detalii, care ar fi rolul meu. Uneori mai greu, alteori mai ușor, depinde de unde ai fost abordat aflu și că de fapt nu este ceea ce mi-aș dori. Am ajuns să pun punctul pe ”i” de la început și de multe ori nu mai primeam niciun răspuns după ce spuneam clar că dacă este ceva de genul că eu trebuie să fiu un fel de agent de ceva plătit la comision nu mă interesează. Ideea este că după câteva propuneri începi să le miroși de la o poștă pe cele cu potențial de pierdut timpul.

Concluzii

Așa că i-am încadrat pe cei cu metoda, atenție doar pe cei cu metoda în categoria Sabotori – Hoți de Timp pentru orice feelancer care încearcă să își croiască un nou drum.

Ce părere aveți? V-ați confruntat cu această metodă, vi se pare cunoscută abordarea și atenție: cei 4 pași! Altfel, o propunere este o propunere, bună, rea, cu potențial etc.

Mirela este autoarea blogului ExTraViTa – Experiențe, Visuri, Călătorii, din pasiune pentru călătorii și aventură. Blogul ExTraViTa este unul dintre cele mai citite din România, subiectele preferate fiind legate de călătorii solo, croaziere, ponturi legate de călătorii, bagaje, modă și frumusețe pe drum.

2 thoughts on “Angajatorii fără buget dar cu metodă nou in freelance: Sabotorii, hoții de timp I”

  1. Primisem intr-o zi un email de la o fosta colega care a facut si ea nu stiu ce business, tot asa, dragut, vai ce minunat, cu rugamintea sa ii dau eu fwd la mail la niste contacte de ale mele. Am zis direct: NU. Munca pe moka nu fac. Chiar nici fwd la un email.De ce? Pentru ca asta inseamna fwd catre contactele mele, contacte la care eu am ajuns dupa zile si luni de munca, Mire, eu folosesc metoda lui NU. Si gata.Sa stii ca metoda asta am folosit-o si in ultimul an de corporatie, dupa ce ani de zile am zis „Da, fac orice” si tot cei ce isi incasau bonusurile grase nu erau multumiti. Sunt satula de hiene care se dau lupi. Cu scuze pentru aceste animale care fac doar parte dintr-un lant trofic. Una este sa ajuti pe cineva pe care ai ajuta oricum, pentru ca asa simti, ca rezonezi cu ideea aceea, e chiar bine sa fii generos cu cei ce merita. Dar sa ajuti pe cineva caruia ii e lene sa munceasca sau nu are chef sa scoata niste bani dintr-un cont si sa investeasca, sperand ca va reusit sa manipuleze pe cineva….. asta e o mare tampenie. Mire, ai experienta, da-le pass si gata.

  2. Eu am primit telefoane cu ce frumos, fix cei patru pasi de la oameni unii apropiati. Adica sa lucrez efectiv agent de vanzari, oameni care chipurile imi doreau binele. Pe bune? Bine imi doresti cand ma ajuti in ceea ce mi-am propus sa fac, nu cand ma descurajezi, pentru a lucra pentru tine gratuit.
    In rest, propuneri de munca gratuita cat casa, sub toate formele posibile, unele foarte hilare. Si aproos de colega, am primit unele de genul: sa fac pagina About a unei companii, pentru prietena unei prietene de pe facebook, ca nu-i asa, doar doua trei paragrafe trebuie sa scriu – pentru care eu as lucra vreo zi cel putin sa inteleg compania ca sa structurez cele doua trei paragrafe – am explicat s-a inteles dar totusi! Sa fac gratuit ceva pentru care cineva pe care nu cunosc primeste bani sa faca, cum vine asta?
    Si tot asa, ceva hilar: ma intreaba cineva: uite, am o cunostinta, si-a cumparat bilete de avio in Asia, vrea sa stea doua luni, da-mi si mie o companie cineva care sa ii dea cateva mii de euro sa se intretina acolo, are de gand sa faca un blog, ceva. Pe bune? Vreau si eu 🙂

Lasă un răspuns