Multe femei călătoresc singure și altele doar își doresc, dar sunt oprite de diferite temeri. Am călătorit deja singură în 15 țări și am trecut peste toate acestea. Acum știu că este normal să avem temeri, unele sunt întemeiate, altele vin doar din frica de necunoscut, sau din educație, care de multe ori ne-a pus bețe în roate cam în orice am dorit să facem. În articolul de mai jos, abordez cele mai des întâlnite temeri ale femeilor care călătoresc singure și vă dau câteva ponturi de cum să scăpați de ele, sau cum să le abordați pentru a nu vă strica vacanța. Sau și mai rău: să renunțați la o vacanță care poate fi cea mai frumoasă din viața vostră!

7 Temeri ale femeilor care călătoresc singure și ponturi să le depășești

 Cea mai mare temere este judecata celorlalți, de aceea am tratat subiectul atât de pe larg, celelalte nu sunt atât de ample:

Temerea numărul 1: Judecata celorlalți

Judecata celor de acasă:

Când ne exprimăm dorința, sau intenția de a călători singure, începe de multe ori tragedia. Pe lângă îngijorările celor care într-adevăr țin la tine – deși nu ar trebui să le fie teamă abordez mai jos partea aceasta- apar toți ceilalți colegi, cunoscuți etc care încep: vai, dar de ce, dar cum, dar nu ai cu cine să te duci, săraca de tine, dar caută și tu o colegă, nu ai vreo verișoară mai îndepărtată etc?

Vreau să spun că efectiv mă zbărcesc toată când aud lucrurile acestea! Bine, eu nu le mai aud de mult timp dar totuși am trecut și prin această etapă. De ce, dar de ce trebuie să considere cineva că este ceva în neregulă cu mine că plec singură? De ce se pune greutatea asta pe mine, că alegerea mea de a merge singură în călătorii este legată de faptul că nu am nicio altă opțiune? Vă spun pentru ce: din simplul motiv că ei așa ar face, nu ar merge singuri decât în ultimă fază și nu sunt de acord cu asta. Te judecă pe tine după ei. Dacă și voi gândiți așa, vă recomand să citiți articolul 10 motive să călătorești singur, măcar o dată în viață.

Și vă mai spun ceva: pentru mulți oameni, din toată lumea, a călători singur este prima opțiune de cele mai multe ori. Mai ales când este cu repetiție. Deci da, ajungi să devii dependent de adrenalină, de controlul asupra timpului tău, de răgazul de a fii tu, fără nicio presiune din exterior, de câte lucruri descoperi despre tine și despre lume, despre cât de mult te schimbi. Și mai ales de faptul că faci ce vrei în orice moment, este atât de relaxant! Eu cu siguranță voi călători singură măcar o dată pe an, indiferent de cum se va schimba viața mea în viitor.

Pont: nu le mai spuneți și oricum, nu le dați ocazia să vă influențeze. Nu stați la discuție, efectiv chestiile astea, oricât de pregătit ai fi, te dau un pic înapoi, te fac să gândești: dar sunt eu defectă, am ceva etc până să te gândești că de fapt tu vrei asta! Nu este nevoie să îi fie cuiva milă de tine – în general asta este abordarea – ci să se bucure, faci ceva extraordinar!

Atenție: nu spun că toată lumea trebuie să înțeleagă ceea ce faci, sau să călătorească singur, ar fi stupid, suntem atît de diferiți! Însă am întâlnit persoane care au familii și mi-au spus că nu ar călători singure și că nu prea înțeleg, dar că se bucură pentru mine și m-au încurajat să fac ceea ce simt. Aceștia sunt oamenii care îmi plac mult. Personal spun că nu este greșit să călătorești oricum simți, chiar dacă unele lucruri nu mi se potrivesc mie. Mă refer la cei care nu înțeleg, nu vor să înțeleagă și mai dau și sfaturi și vin cu judecata. 

Mulți oameni au limitări și nu pot înțelege mai mult decât fac ei. Unii au o mare toleranță și aceptă alegerile celorlali chiar dacă nu le aplică, pentru că nu li se potriesc. Am observat o regulă, cu cât sunt mai înaintați în vârstă cei cu care discuți, cu atât te îndeamnă să faci mai multe și să nu mai irosești timpul, dar sunt unii care văd mai departe de realitatea lor. Și au tot dreptul, dar nu și să te judece sau să îi lași să te influențeze.

Deci asta este problema lor, nu a ta. Da, nu o să te înțeleagă, o să te judece și asta este. Este dreptul lor, dar nu trebuie să îți trăiești viața după cu vor alții, decât după cum simți tu. Tu alegi. Să faci ce vrei nu este ușor și trebuie să treci mai departe, nu trebuie să te aprobe toată lumea.

Caută apropbarea sau sfaturi de la cei care fac lucrurile pe care dorești și tu să le faci, nu te uita la cei care nu fac nimic din ceea ce tu ai dori să se întâmple în viața ta.

Cazul meu: înainte de a-mi lua biletul spre Cuba, am întrebat o singură persoană dacă este ok ce fac: pe Anca, o tânără care fusese cu Work and Travel singură în SUA, care mersese 3 săptămâni singură în Australia etc. Cred că îmi doream de fapt o încurajare, că de simțit simteam să merg. Pentru ce m-aș fi consultat cu cineva care niciodată nu a făcut lucrul acesta și este total impotrivă? Ca să mă facă să renunț? Știam că în Cuba atunci violențele asupra turiștilor erau inexistente, nu mă păștea nicun viol, nimic, doar să mi se fure ceva dacă nu eram atentă, nu prin smulgere sau violențe. Era foarte sigur în 2011, nu mai știu acum și nici cum se va schimba în timp dar există date oficiale. 

Judecata celor de la destinație: Este și acesta un motiv foarte întemeiat. Omeni din multiple locuri din lume nu înțeleg de ce călătorești singură și te întreabă într-un mod care te pune de multe ori în defensivă. Trebuie să vă mărturisesc că chiar și după atâtea călătorii singură, tot am uneori tendința de a-mi apăra alegerea și nu este OK.

Bine, nu o să fii judecată de oameni din Olanda, Germania, UK, Australia etc. Adică nu în sensul vai, ai o problemă, ei dacă te întreabă o fac din curiozitate, îți dau ponturi, eventual îi spun că și ei au călătorit singuri lucruri de felul acesta, te încurajează.

Dar în anumite țări din Asia de Sud-Est și din alte locuri din lume o să întâlnești lucrul acesta. Nu ai un soț? Poate te ajutăm să găsești! Nu, nu, nu. Dar, spre deosebire de judecata de acasă – cel puțin din experiența mea – la cei din Asia abordarea este total diferită. Am stat mult singură pe acolo de aceea am o experiență mai mare, la ei este vorba de curiozitate și grijă și nu prea de a judeca, a descuraja și a trece mai departe. Ei întreabă în ideea de a rezolva, sau a învăța de la tine, a te înțelege, este total altfel.

Deci nu prea aveți de ce să vă stresați cu acest aspect, dar da, în unele țări o să primiți o tonă de întrebări, o să vedeți o grămadă de ochi rotunzi și cu o mare mirare și un zâmbet de ”da, sigur, nu glumești, oare ești un pic sărită?” dar lumea o să te ajute și chiar o să aibă o mai mare grijă de tine, chiar dacă nu aprobă ceea ce faci și tot insistă că îți trebuie un soț. Mie așa mi s-a întâmplat.

Temerea numărul 2: la masă sau la distracție singură

Da, lucrul acesta este o temere pentru multe călătoare singure, o temere care izvorăște tot din ce este mai sus! Vreau să vă spun că mie îmi place enorm să merg singură la masă și că mă bucură total experiența. Sunt chiar țări unde o femeie singură va fi tratată cu mult mai multă grijă  și mai frumos de către ospătari, ca de exemplu Franța sau Italia. Aici mai mult decât oriunde recomand să purtați cea mai frumoasă rochie, cu sandale sau cu balerini, sau chiar cu pantofi sport acum se poartă și să savurați cu totul experiența, este atât de șic.

Totodată, în unele locuri populare, unde sunt mulți călători, poți să îți faci noi prieteni sau prietene, mulți oameni sunt deshiși și care doresc să te cunoască.

Pont: concentrează-te pe ceea ce faci, pe loc, pe carte dacă ai venit să servești cafeaua de dimineață, pe meniu, gândește-te la lucruri frumoase, uită-te la oameni. Dar stai așa, în era Social Media, toată lumea este oricum cu ochii în telefon, cu sau fără companie, așa că ce mare diferență dacă ești singură sau nu? Dacă un loc nu este atât de prietenos, sau nu te simți atât de în largul tău, măcar să ai net bun! Nu mai suntem singuri cu adevărat niciodată, lol!

Temerea numărul 3: O să fiu în siguranță?

Da, este un lucru de luat în calcul. Cu toate acestea, statistic, nu se întâmplă mai multe lucruri rele femeilor singure decât cuplurilor sau celor care călătoresc în grup. Deci lucrul acesta nu trebuie să te oprească, dar tot trebuie să îți iei niște măsuri de precauție.

Pragmatic: studiază cifrele oficiale legate de criminalitate, la morțile prin accident/violențe: sunt mai multe de unde pleci sau unde te duci? Contează orașul, regiunea, cartierul. De cele mai multe ori, ne formăm o impresie după ce spune Mass Media, deși cu toții știm că se accentuează numai anumite aspecte. S-a întâmplat ceva nu știu unde pe glob? Păi nu mai auzi altceva decât despre respectiva întâmplare, povestită din toate unghiurile. În timp ce despre altele nu se vorbește nimic. Uită-te la date și nu la impresii subiective, la o realitate deformată. Pentru că atunci când călătorești ai multe surprize, găsești cu totul altceva decât te aștepți. Să ne gândim numai la toți străinii care vin aici și sunt uimiți de cât de dezvoltați suntem. Știu că nu atât precum alții, dar mulți vizitatori se așteaptă să nu avem internet și să mergem cu căruța pentru că asta se vede în afară: imagini preponderente cu mizeria de la noi, filmele noastre la fel numai asta promovează, durerea și problemele. Deci uită-te la realitate nu la iluzie, iluzia este alta despre foarte multe destinații.

Atenție, dacă ești în vacanță nu trebuie să lași garda jos. Te-ai duce la noi singură prin pădurile din Vaslui? Sau noaptea ai face o plibare singură prin Ferentari? Ei bine, sunt locuri și locuri peste tot. Totodată, nu recomand să te duci să stai la gazde couchsurfing sau Airbnb bărbați, indiferent ce calificative ar avea (au fost cazuri cu incidente și calificative bune) în anumite țări unde sunt multe violuri, sau unde femeile nu au același statut, măcar teoretic, cu al bărbatului.

Nu înseamnă că se va întâmpla ceva, dar doar că este o posibilitate mai mare și că dacă ți se întâmplă ceva unde o femeie nu are ce căuta singură cu un bărbat dacă nu este căsătorită, mai bine nu, mergi la un hostel dacă nu dorești să stai la hotel. Deci nu te hazarda, ia măsurile de precauție, deși incidente se întâmplă și la hoteluri de lux și oriunde, dar eu tot nu aș risca inutil.

Am scris un întreg articol despre cum să fim în siguranță când călătorim singuri, recomand să îl citiți, sunt multe sfaturi și ponturi, dar ideea de bază este: să fim vigilente și în vacanțe.

Tips, tricks și siguranță când călătorești singur/ă

Temerea numărul 4: Dacă mă îmbolnăvesc?

Da, se poate întâmpla să te îmbolnăvești când călătorești singură. La fel se poate întâmpla să te îmbolnăvești când ești înr-un grup mai mare. Am auzit despre multe episoade de îmbolnăviri în vacanțe, de la oameni care au călătorit cu alții și niciodată de la cineva care a călătorit singur. De ce oare?

Poate pentru că atunci când călătorești singur ești mai atent la ce bei, unde, la ce mănânci? Este posibil. Ai grijă să ai o asigurare bună de călătorie, iar World Nomads este cea mai bună din lume! Ideea de bază este că mai mult de atât, o asigurare beton nu ai ce face, decât să ai un sistem imunitar cât mai bun și să fii optimistă! Nu atrage boala. Pregătește-te și pentru ce este mai rău și gata, bucură-te de experiență, oriunde ai merge!

Temerea numărul 5: dacă pierd ceva, sau dacă rămân fără bani?

Nu mi s-a întâmplat deocamdată și sper să rămână așa, să pierd ceva în călătorii, sau să mi se fure ceva, însă de multe ori am rămas fără bani. Asta nu are legătură cu ceva neprevăzut, doar cu optimismul meu și cu firea mea foarte risipitoare… vestea bună este că poți primi bani oriunde în lume. Ori pe card, ori prin Western Union (mai scump dar la fel de sigur).

Dacă ai pierdut actele, poți primi un titlu de călătorie. Însă pentru a ușura formalitățile în eventualitatea în care ți se întâmplă ceva neplăcut, ai grijă să ai copii ale tuturor actelor trimise pe mail, inclusiv ceritficatul de naștere, să nu uiți parola, să le aibă și cineva apropiat la îndemână, în format electronic.

Toate actele trebuie să le ai, la fel și rezervările, în format electronic și pe mail, nu doar în telefon, că poate îl pierzi și pe acela. Să ai cardurile în locuri diferite, să folosești seifurile, să fii vigilent adică. Să nu lași lucrurile nesupravegheate deloc. În principal, nu călători cu actele la tine și nici cu toți banii/cu toate cardurile. Decât în avion, când eu de obicei țin geanta cu toate bunurile lângă mine, chiar pun capul pe ea, nu o pun sus pentru că se mai fură în timpul somnului în avioane din compartimentele de sus. Paza bună trece primejdia rea!

Temerea numărul 6: nu o să mă simt singură?

Aici să știi că totul este numai în capul tău. Nu spun că nu o să fie niciun moment în care o să te simți singură, dar poți să te concentrezi pe acel lucru, sau pe bucuria călătoriei, numai de tine depinde.

La fel, depinde numai de tine să cunoști multă lume, să îți faci noi prieteni. Am scris câteva articole despre cum a fost călătoria singură în diferite destinații și dacă le parcurgi vei vedea că de fapt nu am fost niciodată cu totul singură. Decât atunci când am dorit eu, sau nu am cunoscut pe nimeni cu care să rezonez, se mai întâmplă. Dar mai des se întâmplă să fii cu cunoscuți și să ai o vacanță foarte tensionată, poate de multe ori cu reproșuri mascate cu glume când îți vine să spui ceva și nu se cade, sau de-a dreptul certuri mari. Rar, foarte rar este totul ideal.

Deci, dacă nu te lași copleșită de faptul că ești singură, o să ai o vacanță mult mai lipsită de stres decât altele.

Pentru timide: călătoria solitară face bine la timiditate. Acum este momentul să încerci să ieși din carapace, puțin câte puțin, mai ales că ce ai de pierdut? Probabil că nu o să te mai întâlnești niciodată cu 99,9999% dintre oamenii cu care vei intra în contact. De la timidele pe care le cunosc citire: prima oară când am mers singură am fost cam timorată, îmi venea să vorbesc cu unii oameni și totuși ceva mă reținea. A doua oară m-am luptat cu mine și pe măsură ce trece timpul, devine mai ușor.

Vrei să grăbești lucruruile? Înscrie-te într-o comunitate de networking, unde te duci la întâlniri cu oameni necunoscuți și trebuie să îi abordezi, pentru tot felul de oportunități, o să vezi că deși prima oară ești stingheră (da, mi s-a întâmplat și mie, parcă toți se cunoșteau și eu eram un outsider) la un moment dat totul o să fie atât de ușor!

Și uite cum este de fapt singurătatea asta în excursii: 

Două săptămâni am calatorit singura in Malaysia: m-am simțit 100% liberă

O lună singură în Indonezia și nu am mai privit viața la fel

Singură în Cuba? Se poate și este minunat!

Singur/ă prin lume: Portugalia o surpriză plăcută

Temerea numărul 7: nu o să mă plictisesc singură în vacanță?

Nu știu dacă sunt cea mai în măsură persoană să scriu despre acest lucru, pentru că eu nu mă plictisesc niciodată. Mereu am impresia că nu am suficient timp să fac tot ce vreau, mereu îmi fac mea culpa că m-am lăsat cuprinsă de procrastinare. Sunt totuși câteva excepții: atunci când trebuie să ascult ceva care nu mă interesează, dar și atunci fac ceva, altceva și de obicei sunt mustrată.

Dar: dacă te plictisești înseamnă că trebuie să cauți, să găsești lucrurile acelea care îți plac, care te definesc, să lași liber pasiunilor. Trebuie să fie lucruri care îți stârnesc curiozitatea, sau poate hobby-uri pe care nu le-ai descoperit încă. Profită de timpul acesta pentru a citi, a afla, a te descoperi. Și după aceea o să vezi că o să ai atâtea lucruri de făcut, că nu o să mai ai timp să te plictisești.

Cum neutralizăm temerile

Recunosc că am avut câte un mini atac de panică înainte de câteva călătorii. Am avut înainte de prima escapadă singură (Veneția de Valantines Day), Cuba (două săptămâni și jumătate singură în 2011) și înainte de călătoria cea mai mare de până acum, cea din Asia de Sud-Est când efectiv îmi venea și să plâng la un moment dat. De ce eu, dar de ce trebuie să plec etc.Asta mi s-a tras de la scenariile apocaliptice ale altora.

Am trecut peste și de cum am plecat, toate lucrurile văzute și trăite m-au cucerit și mi-au risipit îndoielile de parcă nu ar fi existat. Este teama de necunoscut dar și toate acele frici și temeri, aduse de cunoscuți sau de familie și cei cărora cu adevărat le pasă și nu au asimilat cele de mai sus (vai, dar dacă ți se întâmplă ceva, dacă mori pe acolo, te îmbolnăvești, o să mor de grijă etc).

La celelalte călătorii din Europa și la altele din alte părți, chiar singură, nu am mai avut aceste temeri, s-au dus toate în excursia lungă din Asia. Dar cred că o să mai am, când o să merg în alt locuri total străine, sau din afara circuitului turistic. Teama de necunoscut, așa cum spuneam. Este normal să simțim așa, arată că avem un instinct de conservare și uneori se declanșează cu mai multă sau mai puțină violență. depinde numai de noi să ne amintim motivele pentru care facem un lucru și cât de mult l-am dorit.

10 sfaturi esențiale pentru călătorii frumoase pe cont propriu în Asia de Sud-Est

Cele mai frumoase amitiri din excursia de 2 luni singură în Asia de Sud-Est

Ultimul pont: mereu ascultă-ți instinctele

Când spun instincte, spun de cele inițiale, care te îndeamnă să faci un lucru și când simți din toată ființa ta că este lucrul pe care trebuie să îl faci, când ești împăcat. Ulterior, pot apărea temerile, dar trebuie să te lupți cu ele. Dacă în schimb cineva te îndeamnă să faci ceva, care este total în dezacord cu tine, pe care chiar și la modul teoretic simți că îl respingi, ai tăria să spui nu, nu este pentru tine! Dar nu rata lucruri pe care le vei regreta tare la un moment dat, din cauza temerilor.

Nu tuturor le place să călătorească singuri și este normal să fim diferiți. Și eu simt de multe ori nevoia să călătoresc cu prietene, cu familia, dar îmi place mult să călătoresc și singură. În perioada corporate am simțit cel mai puternic nevoia de a călători singură, de a nu face niciun compromis în vacanțe, de a-mi elibera cu totul mintea, de fii eu fără nicio presiune din exterior. Să evadez. Acum este diferit, nu mai simt nevoia de a aveaq liniște, de a scăpa, dar tot vreau ca din când în când să călătoresc singură, pentru adrenalină. Aș vrea chiar în destinații tabu.

Dar știu că uneori trebuie să facem alegeri și că mereu trebuie să ne asumăm deciziile luate: avem o relație extraordinară și simțim că vrem să fim mereu alături? Nu are niciun sens să ne forțăm să facem altceva, dar nici să simțim că pierdem ceva, pentru că mereu avem unele lucruri și poate nu avem altele. În general, trebuie să facem ce simțim și să fim fericiți cu alegerea noastră, acceptând și alegerile celorlalți. Așa că:

Luptă cu fricile, cu demonii proprii, cu prejudecățile și ai curajul să îți trăiești viața așa cum simți și cum ți-a fost dat!

Călătorii frumoase!