Două săptămâni am calatorit singura in Malaysia: m-am simțit 100% liberă

Azi doresc să vă povestesc despre cele două săptămâni când am calatorit singura in Malaysia, vizitând, pe rând: Kuala Lumpur, Melakka, Cameron Highlands și insula Penang. Traseul a fost făcut în mare grabă, nu am avut prea mult timp să fac planuri, să caut informații, să știu cu ce să mă îmbrac și altele similare. Cred că a fost mai bine. Am ajuns în Kuala Lumpur fără (prea multe) prejudecăți, de care am scăpat rapid. Am căutat la fața locului și din aproape în aproape soluții de a ajunge dintr-un punct în altul și am experimentat destinația mai bine. Am avut timpul să îmi formez propriile impresii și să nu îmi refuz multe experiențe, ci să las instinctul să mă ghideze.

Primul impact: KLIA, Kuala Lumpur International Airport

Am ajuns în aeroportul din Kuala Lumpur noaptea, pe la ora 1. M-am gândit să iau un taxi, dar serios cine dorește să se suie într-un taxi de la aeroport, așa, la noroc? În mijlocul nopții, într-o țară despre care circulă diferite povești și unde ai ajuns prima oară? Când ești o fată singură? Nu, varianta cea mai sigură, deși mai obositoare, este de a aștepta dimineața și de a lua un mijloc de transport în comun. Există și tranferul de lux, dar nu o opțiune pentru mine atunci.

Timpul trece. Dacă am învățat ceva tranzitând zece aeroporturi în două luni și având escale uneori lungi (23 de ore în Moscova petrecute în aeroport) este că timpul trece. Erau mulți oameni care așteptau, nu eram singură. Am luat o cafea, două, am și adormit de două ori. Noroc că există internet gratuit și că sunt magazine și multe cafenele moderne. Am fost și la KFC și la Costa Cafe. Știți ce sentiment ai când ești într-un loc total necunoscut, singur și găsești ceva familiar? Eu am simțit o bucurie copilărească, de regăsire.

Dimineață m-am suit într-un autocar modern cu aer condiționat, care mergea până în Sentral Station, KL.  Nu am văzut mare lucru pentru că am dormit tot drumul, eram frântă de oboseală. Există și un tren care conectează aeroportul de centrul orașului.

Kuala Lumpur:

Șase zile în Kuala Lumpur. Am umblat prin malluri, am vizitat China Town și strada Petaling de mai multe ori, am ajuns la Batu Caves, la turnurile Petronas, am mâncat de câteva ori pe  Jalan Alor, am vizitat Moscheea Națională, Little India, pe scurt am umblat peste tot, aici este top 10 obiective turistice din Kuala Lumpur, dacă vreți să le vizitați într-o ședere mai scurtă. Vă dați seama că am avut destul timp să le văd pe toate de câteva ori.

Am cunoscut o fată indoneziană, Maggie, cu care am mai discutat și cu care m-am întâlnit și în Bali, în Kuta, iar ulterior aboslut întâmplător în Frankurt, în aeroport, ceea ce a fost un mini șoc și o bucurie.

La Batu Caves am cunoscut câțiva taiwanezi simpatici foc, din grupul ”You should be here”. Ne-am dat întâlnire în Sky Bar și m-am bucurat de o seară frumoasă. Sper să le revăd pe Sylvia și pe Arisa, ținem legătura pe Facebook. Și cam atât. Am schimbat vorbe cu oamenii din Hard Rock Cafe, cu angajații hostelului, chiar m-au ajutat pentru că notebookul meu de atunci nu se conecta la WiFi-ul de la hotel, așa că am lucrat mult pe laptopul fetei de la recepție, o fată super simpatică.

Străzile: am umblat la orice oră, singură. Inclusiv îmbrăcată destul de aranjat, la două noaptea, de la Hotelul  Traders la hostelul unde stăteam, ceea ce a durat cam jumătate de oră. Dar în fiecare zi am bântuit peste tot. De dimineața până târziu în noapte, cu o pauză pe înserat, când veneam la hostel, mă schimbam, scriam pe blog, lucruri de acest fel.

Am făcut fotografii multe cu aparatul foto pus pe timer, la distanță de mine. Deși ești avertizat că sunt multe hoții prin smulgere a genții (chiar sunt).

M-am întâlnit și cu Sky, un prieten pe care l-am cunoscut în hostelul din Hong Kong: își uitase o pungă cu tricoul și alte cumpărături de la Disneyland-ul de pe insula Lantau și i le-am adus, le-am ridicat de la recepție, știa că o să ajung în Kuala Lumpur. Și cam atât.

Pont: fiind țară musulmană, am aflat încă din Kuala Lumpur (lucru care mi-a prins bine ulterior) că cea mai ieftină bere este în supermarketurile din Little India. Aveți grijă, însă, că au și bere cu o concentrație alcoolică foarte ridicată. Nu luați ca mine una de 8%, cu una de 16%, cu alta mai slăbuță. Bine că le-am luat la hostel și aveam pretenția să și scriu ceva, m-a luat o amețeală… În Little India și în anumite magazine, care nu știu cum funcționau dar aveau prețuri de câteva ori mai mici, nu am înțeles cum, pentru că erau foarte la vedere, în mijlocul agitației.

Deși am cunoacut oameni simpatici, de stat am stat mai mult timp singură. Kuala Lumpur nu mi s-a părut cel mai potrivit oraș pentru socializare, pentru a cunoaște oameni. Erau multe baruri și terase unde erau mulți călători occidentali, care stăteau aparent toată ziua la bere și râsete, dar nu am simțit o afinitate cu ei. Așa se întâmplă uneori.

Sau poate că a fost starea mea, am avut nevoie de puțină izolare, să mă refac. După aproape o lună pe drumuri eram atât de obosită, aveam nevoie de câteva zile de vacanță în vacanță, cum am scris. Am înțeles că se întâmplă des atunci când călătorești pe termen lung, nu poți să o ții tot timpul numai în vizitat obiective de dimineață până seara și eu tot așa o ținusem. Mersesem în Insulele Azore, la București, unde trei zile am alergat ca nebuna să fac toate pregătirile, după în Dubai, Hong Kong… După ce făcusem o schimbare uriașă în vița mea: renunțasem, după mulți ani de zile, la jobul meu și o pornisem pe cont propriu.

Poate că mă cuprinsese melancolia, aceasta a fost în general starea mea în Kuala Lumpur. Însă de mâncat am mâncat excelent aici, KL este un rai pentru gurmanzi.

Malacca, sau Melaka

Am ajuns foarte ușor în Malacca, cu un autocar direct din Kuala Lumpur, în aproape trei ore. Malacca este un oraș care păstrează mult din moștenirea olandeză, despre care am scris mai multe articole, deoarece mi-a plăcut mult de tot. Tare mult:

Malacca, un mic paradis malaysian (am învățat între timp că denumirea folosită mai demult la noi, chiar și de MAE, Malaezia, nu mai este de actualitate, că trebuie să folosim Malaysia). Aici am vorbit despre oraș, despre mașinile multicolore și gălăgioase, despre ce putem face.

Jonker street – poate cea mai faimoasă stradă din Malaysia, deosebit de animată o dată/sămpămână și Melaka, la mare, pe șantier – cu zonele adiacente orașului și alte întâmplări.

În Melaka am întâlnit o olandeză extraordinar de simpatică, cu care am comunicat foarte mult și am petrecut mult timp. Mi-a plăcut de ea de la început. La fel doi nemți care plecau pentru o lună în Sumatra. Și mai mulți tineri chinezi. Am ieșit cu toții de mai multe ori și am cunoscut și mulți alți călători. Într-o noapte am stat până târziu pe o terasă cu vedere la râu, cu un grup de francezi împreună cu noii prieteni, desigur. M-am simțit cu totul în vacanță, liberă, fericită.

Din Melakka pot spune că a început cu adevărat vacanța mea, am intrat în spiritul călătorilor care nu au undeva de dus, de întors, se bucură de fiecare moment. Am explorat, m-am bucurat, m-am rătăcit, am văzut – cu ochii ieșiți din orbite un fel de șopârlă mare cât un ciobănesc german, dar și lată tare, nu știu, o enormitate. Pe stradă, traversa în diagonală. Nu mi-a venit să cred nici mie nici celorlalți cu care stăteam la masă în restaurant, dar localnicii au dat din mână a lehamite.

Aici am avut o dispoziție de milioane. Am cunoscut și mulți malayezi, toți foarte blânzi și binevoitori. Malaysia este una dintre cele mai tolerante țări și aici am simțit pe deplin căldura locuitorilor. De la angajata de la oficiul turistic, până la muncitorii de pe un șantier unde mă rătăcisem și erau speriați pentru mine se pare, la grupuri grupuri de copii care doream poze poze multe. La adolescente care ne-au invitat la ziua lor și ne-au dat tort și tot așa. Melakka este un oraș foarte prietenos. Sau paote că așa m-am simțit eu. Se spune că judeci un oraș după oamenii pe care îi întâlnești acolo.

Aaa, aici am făcut o mini prostie. Nu știu dacă de la apă (toți din hostel beau apa filtrată de acolo și am făcut și eu așa) sau de la mâncarea de la un restaurant indian (am avut un sentiment că nu era chiar curat și  bucătăria nu era nici ea la vedere ca în alte locuri) am avut o alergie, din cea care se întinde, este roșie și te mănâncă pielea de nu mai poți. Se tot întindea, am zis inițial că este de la restaurant și am continuat să beau apă. Dar la un moment dat, văzând că se tot întinde și e mai rău, am luat apă plată de la magazin (ceea ce am făcut de atunci în toată călătoria) și nu am mai mâncat decât fructe (care nu necesită spălare, ci decojire), biscuiți (în Asia am mâncat mulți biscuiți diverși), lapte și alte lucruri împachetate cumpărate de la supermarket. În două zile nu mai aveam nimic. Acum nu știu dacă a fost de la apă, pentru că ceilalți nu erau afectați, iar la restaurantul acela indian mersesem singură.

Dar pe scurt, am fost cucerită de Melakka, un alt rai al gurmanzilor de pretutindeni, unde am degustat și eu de toate până la incident. Și am avut și ocazia să mi se aplece de la cât de mult rambutan am mâncat, de nu am mai vrut să îl văd mult timp de atunci.

Cameron Highlands

În Cameron Highlands nu mi-a plăcut. Pe durata vizitei mele a fost un oraș friguros, ploios, rece. Parcă eram la noi la munte toamna când este înnorat și plouă, dar fără munții noștri maiestuoși, sau peisajele noastre într-adevăr de lăudat. Stăteam și mă gândeam: adică nu avem noi munți, ce caut eu aici, în gluma aceasta? Aici erau mulți pakistanezi și indieni, care erau mai repeziți.

Am întâlnit desigur și oameni binevoitori. Mulți turiști simpatici și foarte triști că ajunseseră acolo. Vă dați seama, când plouă nu se pot face drumeții și fiind zonă de munte nu ai nimic de făcut, decât să te plimbi în mini centrul modest. Acolo vin oamenii numai pentru drumeții. Cameron Highlands este un pom lăudat degeaba. Se spune că sunt multe de făcut, drumeții, peisaje minunate, munte etc. Foarte comercial, dar nu într-un mod atrăgător. Nu mi-a plăcut acest loc, dar au fost momente amuzante. Bine că nu am stat prea mult (două nopți), au trecut repede. Dis de dimineață, a doua dimineață, am avut autocar spre George Town și am părăsit fără niciun regret orașul.

Insula Penang și George Town

George Town este un oraș extrem de cosmopolit. Insula Penang și George Town sunt în topul locutilor de vizitat în Asia pentru backpackeri și pentru cei cu sufletul boem, dar nu numai. Am vizitat prima moschee plutitoare a Malaysiei, am făcut o drumeție în parcul natural din Penang, singură, am admirat Cheong Fatt Tze, casa perfectă feng shui, o excepție în afara Chinei.

Aici am stat într-un hostel frumos de tot și incredibil de curat și de dichisit, aranjat de stiliști și am cunoscut multe fete (parcă era girls only, nu era dar figurează ca foarte sigur și vin multe fete). Deși m-am plimbat mult singură pe o parte mare din insulă, nu m-am simțit singură niciun moment. Am ieșit de multe ori la prânz sau la cină cu fetele din hostel, am cunoscut mulți oameni, peste tot calm, oameni deschiși, a fost minunat.

În insula Penang cred că absolut nimeni nu mănâncă acasă, este unul dintre locurile aflate în multe topuri pentru standurile cu mâncare, practic ce vezi în alte părți: bucurătăria deschisă din Jemaa el Fna, Marrakech, să spunem, în Geroge Town sunt zeci. Și pe tot teritoriul insulei Penang. Mâncarea este bună și foarte ieftină, mulți chineși și singaporezi vin aici numai să mănânce, în excursii de câteva zile.

În rest, în Malaysia parcă ești într-un mare sat: ai toate șansele să te întâlnești cu aceiași oameni iar și iar, pur întâmplător, cum mi s-a întâmplat mie cu un grup de francezi.

În Melaka erau la o masă vecină cu a noastră în seara în care am petrecut cel mai mult, după ne-am întâlnit în Cameron Highlands în terminalul de autobuz, după pe străzile din Georgetown de două ori. Și punctul culminant: momentul în care am venit agale pe o plajă pustie aflată la capătul unui drum printr-un parc național, la care ajungi după 2,3 ore de trekking și ei se bălăceau în apă. M-am frecat la ochi și ei la fel. De data asta am vorbit mai mult dar nu i-am mai văzut de atunci. Adevărul este că dacă îi întâlneam și prin Indonezia aș fi încercat să mă lămuresc ce dorește Divinitatea să îmi comunice.

Una peste alta, Penang este o insulă care oferă multe de vizitat, am scris aici despre ea mai mult.

Bilete de avion spre Malaysia:

Rezervați direct la Qatar Airways zboruri din București către Kuala Lumpur sau insula Penang, sau din altă destinație din Asia cu Air Asia sau altă companie low-cost din zonă, dacă călătoriți pe termen lung în Asia de Sud-Est.

Concluzii:

Deși Malaysia este o țară musulmană, ai o foarte mare libertate ca turist. Am întâlnit foarte multe fete care călătoreau singure, îmbrăcate cu pantaloni scurți, maieuri, am văzut turiste cu copii de câteva luni la plimbare pe străzi. În port bebe.

Opiniile mele sunt valabile pentru Malaysia peninsulară, nu am ajuns în partea din insula Borneo, sau nu am ajuns încă. Deci în Malaysia peninsulară este foarte foarte ușor să călătorești, sunt terminale moderne de autobuz, multiple informații și este ușor să te orientezi.

Oamenii sunt în general foarte foarte binevoitori și în special etnicii malaysieni, adică musulmanii. Sunt foarte foarte toleranți, toleranță care este încurajată masiv. Malaysia este una dintre țările cele mai tolerante din lume și aici conviețuiesc comunități mari, diferite, fără incidente.

Fiind o țară foarte dezvoltată, liderul lumii musulmane pentru mâncarea halal, sectorul bancar, asigurări și financiar (sunt peste 66000 de kilometri de autostrăzi – nu glumesc, o dată și jumătate suprafața Pământului) prețurile cresc masiv de la an la an. Malaysia este o țară foarte bogată și destinație foarte scumpă în comparație cu Indonezia (în afară de Bali), cu Thailanda, sau Vietnam, Cambodgia.  Peisajele nu sunt nici pe departe atât de spectaculoase precum cele din țările enumerate mai sus, doar câteva insule sunt splendide, dar repet, mai scumpe decât altele similare din Indonezia, Thailanda, Philipine.

Am fost impresionată de malluri, unde se găseau foarte multe ținute moderne, de Kuala Lumpur, oraș pe care sunt curioasă să îl vizitez peste câțiva ani, să văd cât s-a schimbat. Impresionată pentru că este foarte modern, dar avea și mahalale. Cred că în câțiva ani va fi doar modern. Sunt curioasă.

Sfaturi și Măsuri de precauție pentru fetele care călătoresc singure în Malaysia:

Puteți să vă îmbrăcați oricum, dar poate că în unele locuri o să vă simțiți mai confortabil cu haine mai lungi, care să vă acopere. Nu pune nimeni mâna pe voi, dar sunt mulți bărbați peste tot și unii (pakistanezii în general) au un fel de a se holba care te face să te simți inconfortabil, mai ales dacă ești singură. Femeile se bucură să te întâlnească și să te întoarcă pe toate fețele, să te studieze, să te fotografieze, ca pe un exponat. Etnicii malaysieni bărbați mai degrabă se uită în jos decât să te fixeze, iar chinezii (30% din populație) își văd ca peste tot de treaba lor.

Să vă feriți ca peste tot altundeva, am scris aici cum să fiți în siguranță în vacanțe , să fiți mereu vigilente. Vigilența călătoarelor singure duce ca acestea să aibă, surprinzător, cu mult mai puține probleme decât grupurile de călători mai numeroase. Unii spun că este pentru că atunci când ești singur ai simțurile mai ascuțite, pentru că nu te concentrezi asupra celor cu care călătorești, așa că ai și instincte mai bune. 

Dacă simțiți puternic, acea voce care vă alarmează, indiferent câți alții fac altfel, sau ce alte argumente aveți, ascultați-vă instinctul. De fiecare dată când nu am avut încredere în mine și m-am luat după alții a iești prost.

Atenție la droguri și la capcane asociate

Malaysia este una dintre țările unde posesia și comercializarea de droguri de orice fel se pedepsește cu moartea. Primești mesaj de la MAE de cum intrii în țară cu această informație, dacă nu ai învățat înainte. De aceea, aici sunt mulți șmecheri care operează pe căi ocolite.

Caz concret: două fete simpatice, canadience parcă, au cunoscut în Malaysia niște băieți foarte simpatici. Care le-au plimbat, le-au dus peste tot, le-au cumpărat lucruri frumoase dim Malluri etc. Ei trebuia să mai stea nu se știe de ce, dar nu au uitat să le dea fetelor printe altele și valize noi. Ideea era că și-au dat întâlnire în Singapore. valizele erau dublate, aveau droguri înăuntru și fetele au fost închise. Nu știu ce s-a întâmplat până la capăt, eram în Singapore când se discuta despre acest scandal, dar asta doream să vă spun: aveți grijă ce cum primiți de la cine.

Ce mai, cred că este timpul să rezervați o vacanță în Malaysia cu cele mai mici prețuri!

Nu lăsați bagaje nesupravegheate, nu fiți de acord să duceți ceva cuiva peste graniță, adică pachet închis (știu că eu am dus, dar era un tricou și magneți, pixuri, am inspectat punga respectivă, chiar dacă am simțit că abuzez un pic, era vorba despre siguranța mea). Nu riscați nici măcar un pic, i se poate întâmpla oricui. Sunt mulți tineri care iau droguri de orice fel prin Bali și prin alte locuri, dar sunt și multe cazuri în care înfundă închisorile, am citit despre multe pe Daily Mail, în presa australiană etc. Chiar dacă în anumite situații o să păreți mironosițe tocilare, fricoase, mai bine așa. Eu m-am ținut departe de cei care păreau fumați (mă refer la marihuana, ilegală), sau drogați, oricât de cool erau. Am preferat să stau pe net, singură. Paza bună trece primejdia rea și mai deși încurajez multe experiențe inedite, esate vorba despre experiențe sigure, nu ceva ilegal.

Iubim libertata, viața, plăcerea de a călători, trebuie să le apărăm indiferent de ce alegeri facem, oriunde.